Performanţi sau nu, 34 de reprezentanţi ai statului au fost remuneraţi pentru prestaţia lor, în calitate de membri ai Consiliilor de Administraţie şi ai Adunărilor Generale a Acţionarilor, cu până la 80 de mii de lei în fiecare lună, în perioada 2012-2015, arată raportul Curţii de Conturi.
„Un milion 234 mii, în trei ani de zile. Altul - 2 milioane 581 mii. 2 milioane 581 mii în trei ani! Când toate societăţile astea pe acţiuni sunt pe calea pieirii, când dividende nu se transferă la stat aproape nimic. Câte un milion pe an. Mă rog, se poate de trăit aşa!”, s-a revoltat preşedintele Curţii de Conturi, Serafim Urechean.
Funcţionarii au încasat sumele exorbitante de la cinci societăţi pe acţiuni cu cotă de stat. Este vorba de „Apă-Canal Chişinău”, „Moldtelecom”, „Tutun CTC”, „Franzeluţa” şi „Banca de Economii”. Asta chiar dacă, potrivit raportului Curţii de Conturi, doar în 2014 aceste companii au înregistrat pierderi de 268 de milioane de lei. Teoretic, pentru aceste remuneraţii membrii în adunările generale ale acţionarilor trebuie să participe la şedinţe. De multe ori însă ei lipsesc pentru că sunt prinşi în mai multe adunări la mai multe companii de la care încasează, lunar, îndemnizaţii.
„Majoritatea dintre ei nici nu vin la şedinţe, reprezentanţii statului. La toate societăţile pe acţiuni unde sunt reprezentanţii statului îi bardac nastoiaşcii! Venituri nu-s, dividende nu se plătesc, ţara n-are niciun folos. Folos au numai reprezentanţii statului care încasează sume frumoase”, a continuat Urechean, în cadrul şedinţei CC.
Se întâmplă şi din cauza imperfecţiunii cadrului normativ existent, spun membrii Curţii de Conturi. Legislaţia permite unui funcţionar public să-şi exercite atribuţiile de membru al consiliului de administraţie în până la cinci societăţi pe acţiuni.
„Fizic, o persoană cât de competentă nu ar fi şi cât de profesionistă, nu poate să aducă o plus valoare aşteptată de aceste societăţi în aceste societăţi pe acţiuni, plus la toate atribuţiile de bază pe care le are în entitatea în care activează”, a menţionat Ecaterina Paknehad, membru al Curţii de Conturi.
Aşa că, în 2012, în urma unui audit efectuat la câteva societăţi pe acţiuni cu cotă de stat, Curtea de Conturi a recomandat Guvernului să ajusteze cadrul legal la acest capitol. Executivul a mandatat cu această misiune Ministerul Economiei. Totuşi modificările legislative nu au mai fost operate.
Raportul de performanţă al Curţii de Conturi a analizat gradul de punere în aplicare a recomandărilor Curţii de Conturi din 2012, în urma efectuării unui audit la cele cinci societăţi pe acţiuni cu cotă de stat. Din cele 19 cerinţe înaintate funcţionarilor responsabili de gestionarea patrimoniului public în cadrul societăţilor pe acţiuni, doar patru au fost executate integral, şase parţial, iar alte 9 nu au fost puse în aplicare.
Jurnal.md
