Care este motivul acestei decizii, precum şi ce ar trebui să facă în continuare guvernanţii de la Chişinău, a explicat în exclusivitate pentru Deutsche Welle Alex Kremer, directorul de ţară al Băncii Mondiale în Moldova.
DW: Ce a determinat Banca Mondială să ia decizia de a bloca alocarea tranşei de 45 de milioane de dolari? Există riscul ca, din această cauză, criza din Republica Moldova să se adâncească şi mai mult?
Alex Kremer: Încă din vara anului trecut Banca Mondială a avertizat Guvernul Republicii Moldova privind impactul problemelor de guvernanţă în sectorul bancar asupra situaţiei macroeconomice. Acest lucru a devenit evident în luna noiembrie, când trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank - au fost puse sub supraveghere specială de către Banca Naţională şi, din păcate, cele mai sumbre aşteptări ale noastre s-au materializat. Din cauza că Guvernul a oferit garanţii pentru aceste trei bănci falimentare, practic acesta şi-a asumat responsabilitatea pentru o serie de datorii care au urmat. De aceea, noi am declarat în mod clar şi deschis că este ilogic şi iresponsabil din partea noastră să oferim acest suport financiar prin ‘uşa din faţă’, în timp ce există riscul ca banii să fie pierduţi şi alte datorii să fie acumulate prin ‘uşa din spate’.
Acum trei luni, am făcut recomandarea ca cele trei bănci să fie lichidate. Am considerat că, în condiţiile în care aceste bănci vor fi recapitalizate, în esenţă acest lucru poate duce la două scenarii. Pe de o parte, există riscul ca fraudele să se repete în viitor. Pe de altă parte, există riscul ca o parte din banii aceştia să fie utilizaţi pentru a acoperi datoriile băncilor către persoanele care au fost de fapt implicate în fraudă. În ambele cazuri recapitalizarea ar duce la o fraudă şi mai mare.
Această decizie am luat-o cu foarte multă preocupare şi în acelaşi timp fiind conştienţi de faptul că acest an este unul foarte dificil pentru Moldova şi în special pentru cetăţeni, pentru oamenii cu venituri mici. Din acest motiv, accentul pe care l-am pus noi ca instituţie în ultimul an a fost pe susţinerea unor sectoare sociale cum ar fi sănătatea, educaţia, protecţia socială. Cel mai recent suport pe care l-am oferit Moldovei a fost pe data de 19 mai, când am aprobat o finanţare adiţională pentru un proiect al Băncii Mondiale al cărui obiectiv este susţinerea fermierilor din RM, care au fost afectaţi de restricţiile comerciale impuse de Federaţia Rusă. Această finanţare adiţională în sumă de 10 ml. USD îi are ca beneficiari ţintă pe fermierii mici, care au terenuri mai mici de 15 hectare. Prin susţinerea fermierilor mici dorim să ne asigurăm că banii ajung la acele grupuri ţintă care au cel mai mult nevoie de ei.
În concluzie, aş dori să menţionez că în mod evident noi avem ca obiectiv să facem ceea ce este important şi bine pentru cetăţenii din RM, dar, în condiţiile incertitudinii care există în sectorul bancar, la momentul dat un suport bugetar nu ar fi o decizie corectă. Aceşti 45 milioane de dolari vor fi disponibili doar atunci când vor fi luate acţiuni decisive pentru a soluţiona problemele existente din sectorul bancar.
DW: Puteţi da o apreciere a situaţiei economice din RM? Când îşi va schimba poziţia Banca Mondială?
Alex Kremer: Aş dori să menţionez din capul locului că noi am comunicat Guvernului că riscurile din sectorul bancar trebuie eliminate prin acţiuni concrete şi lichidarea acestor trei bănci. De asemenea, prin acţiuni ce ar viza o analiză a altor bănci mari din sectorul bancar. Un al doilea aspect important pe care vreau să-l menţionez este faptul că costul acestor fraude ar trebui să fie reflectat în bugetul statului, deoarece este un angajament pe care Guvernul şi l-a asumat atunci când a oferit garanţii pentru aceste trei bănci. Doar în aceste condiţii am putea dezgheţa finanţarea.
În ceea ce priveşte situaţia economică a Moldovei, consider că ţara nu a fost afectată doar de situaţia din sectorul bancar, dar şi de situaţia economică din Rusia. Dacă situaţia economică din Rusia ar fi fost stabilă şi ar fi înregistrat o creştere pozitivă, atunci prognozele noastre ar fi anticipat o creştere economică a Moldovei de 4% în anul 2015. O pătrime din economia naţională depinde în mod direct de Rusia, fie prin canalul de remitenţe, fie prin canalul de exporturi. Atât exporturile cât şi remitenţele au scăzut dramatic în perioada de iarnă. În plus, luând în calcul şi impactul restricţiilor comerciale care au fost impuse de Federaţia Rusă, la această etapă prognozăm o descreştere economică de 2 %. Deşi în ultimii ani am obţinut progrese remarcabile în ceea ce priveşte reducerea sărăciei, anul acesta nu prognozăm vreun progres. Dacă situaţia economică se va stabiliza, anticipăm o creştere economică deja în 2016. Este important ca Guvernul de la Chişinău să stabilizeze situaţia din sectorul bancar şi să întreprindă acţiunile necesare, astfel ca din 2016 să putem avea deja o creştere economică pozitivă.
DW: Aţi menţionat anterior că revitalizarea „Băncii de Economii” le-ar permite să extragă şi mai mulţi bani din contul contribuabililor"? Cu alte cuvinte, prin naţionalizarea băncii, moldovenii pot fi furaţi încă odată?
Alex Kremer: După cum au menţionat şi autorităţile Moldovei, Banca de Economii a fost pe parcursul mai multor ani obiectul unor acţiuni frauduloase. În situaţia în care această bancă este naţionalizată există riscul ca astfel de fraude să se producă şi în viitor. În acelaşi timp, există probabilitatea că o parte din datoriile Băncii de Economii să fie datoriile companiilor sau persoanelor fizice care au fost implicate nemijlocit în realizarea fraudelor. În condiţiile în care banca este recapitalizată din banii contribuabililor, există riscul ca aceşti bani să fie returnaţi în calitate de datorii către părţile care au participat la realizarea fraudelor şi atunci revenim iarăşi la situaţia în care ciclul fraudelor se va perpetua.
DW: Care va fi impactul economic dacă, în noiembrie, banii oferiţi celor trei bănci de BNM sub garanţia Guvernului vor trebui restituiţi?
Alex Kremer: La momentul actual datoriile acestor bănci sunt acoperite de un împrumut al BNM oferit la o rată mică a dobânzii şi împrumutul este de fapt garantat de Guvern. Aceasta înseamnă că în ultimele luni BNM a injectat foarte mulţi bani în economia moldovenească. Şi unde se duc aceşti bani? Probabil că o mare parte au mers pe piaţa valutară, motiv pentru care am observat în ultimele luni un colaps al valutei naţionale. Pe termen mai lung, o parte din aceşti bani evident că vor ajunge în consum, fapt care va conduce la creşterea preţurilor. Prin urmare, soluţionarea problemei pe această cale înseamnă o depreciere a valutei naţionale pe de o parte, iar pe de altă parte – o accelerare a ratei inflaţiei.
Cifra cea mai recentă pe care am văzut-o cu referire la rata inflaţiei este de 8,1 %, pe când BNM îşi propune un plafon maxim de 6,5%. Astfel, în aceste condiţii, BNM a fost nevoită să mărească rata de bază, motiv pentru care a fost dificil să menţină stabilitatea leului. Deci, vorbim despre trei aspecte de fapt: deprecierea valutei, o rată mai mare a inflaţiei şi mărirea ratei de bază. Toate acestea, puse la un loc, creează mari dificultăţi pentru mediul de afaceri din ţară. De aceea, recomandarea noastră a fost ca pierderile rezultate din frauda de la cele trei bănci să fie suportate de Guvern prin emiterea de obligaţiuni de stat, în loc să fie injectaţi mai mulţi bani în economie. Dobânda la aceste obligaţiuni de stat trebuie să fie reflectată în bugetul naţional.
DW: Corupţia este ceea mai mare problema a Republicii Moldova. Ce trebuie să facă Chişinăul ca să scape de acest flagel? Cum au rezolvat această problemă alte ţări?
Alex Kremer: Evident că atunci când vorbim despre corupţie şi rezolvarea acestei probleme ne referim la o problemă pe care e mai simplu să o enunţi, decât să o soluţionezi. Elementele critice care ar permite soluţionarea problemei corupţiei ar însemna un leadership şi o voinţă politică puternică la vârful piramidei politice şi o presiune democratică din partea populaţiei. Cred că în această regiune un exemplu clasic al unei ţări care a obţinut progrese în lupta cu corupţia este Georgia. Recent studiam experienţa din sectorul energetic al Georgiei şi investiţiile mari care au venit în acest sector şi care, ulterior, au contribuit la creşterea exporturilor de energie. În cazul Georgiei succesul l-a reprezentat un singur lucru – din clipa în care în care acest monstru al corupţiei a fost înfrânt, oportunităţile economice au crescut enorm.
Experienţa arată că adevărata presiune în lupta cu corupţia vine din partea societăţii. Începând cu 2009 noi observăm o creştere uluitoare a corupţiei în mediul de afaceri. Spre exemplu: în obţinerea autorizaţiilor în construcţii, a licenţelor şi certificatelor în diverse domenii, creşterea volumului şi frecvenţei corupţiei în obţinerea contractelor guvernamentale. Speranţa noastră este că autorităţile Moldovei, conştientizând şi realizând importanţa creării locurilor de muncă şi a creşterii nivelului de trai în această ţară, vor întreprinde acţiuni decisive şi solide în ceea ce priveşte lupta cu corupţia.
DW: Puteţi să ne daţi o apreciere analitică a situaţiei financiare regionale (România, Ucraina, Rusia), în contextul crizei UE-Grecia?
Alex Kremer: Regiunea noastră este o regiune dificilă pentru ţări mici precum Moldova. Economia ţării depinde în proporţie de o pătrime de cea a Federaţiei Ruse. De asemenea, aproximativ 17% din PIB-ul ţării este constituit din remitenţe ce provin din Rusia. Datorită crizei din acea ţară, remitenţele au scăzut cu 20%, adică cu 1/5 comparativ cu anul trecut. Din cauza conflictului din Ucraina, care este un alt partener important al Moldovei, volumul schimburilor comerciale cu această ţară a scăzut substanţial.
Cred că putem scoate în evidenţă şi anumite aspecte pozitive ale răspunsului Moldovei la această criză. S-a atestat o redirecţionare foarte rapidă a exporturilor agricole din Moldova către UE. Această redirecţionare rapidă nu este în măsură să compenseze toate dificultăţile care s-au înregistrat în rezultatul stopării exporturilor către Est, dar este un factor care a contribuit semnificativ la diminuarea consecinţelor negative ale situaţiei create. Cele mai recente date arată că 60% din exporturile RM sunt destinate spre UE. În acelaşi timp, Guvernul a realizat paşi importanţi în ceea ce priveşte consolidarea părţii de cheltuieli pentru ca deficitul bugetar să fie menţinut în limitele admisibile. Pe termen mai lung trebuie să realizăm progrese în educaţie şi sănătate, sub aspectul consolidării şi eficientizării acestor servicii publice.
Aş conchide prin a spune că foarte multă lume în Moldova face eforturi substanţiale în vederea depăşirii situaţiei dificile curente. Ar fi o mare dezamăgire ca aceste eforturi să fie anihilate de frauda şi corupţia din sistemul bancar. Mesajul cheie este acela că oamenii care fac eforturi în aceste timpuri dificile nu merită să fie afectaţi în rezultatele lor de frauda şi corupţia din sectorul bancar.
Jurnal.md
