FOTOGRAFIE-DOCUMENT cu Regele Ferdinand la încoronarea ca suveran al României Mari, expusă

„Exponatul pe care îl propunem pentru această lună, când se împlinesc 95 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia, este o poză făcută exact în momentul în care regele își așează singur coroana pe cap’, a declarat marți, la vernisajul mini-expoziției, directorul general al MNU, Gabriel Rustoiu.

La rândul său, istoricul Tudor Roșu a menționat că în colecțiile muzeului se găsesc aproape o sută de fotografii făcute în octombrie 1922, eveniment care ‘a fost acoperit foarte bine, spre deosebire de 1 Decembrie 1918, când doar Fortuna a făcut să se afle un fotograf printre participanți’.

Fotografia originală expusă surprinde chiar momentul în care regele Ferdinand își așează singur pe cap coroana de oțel primită din mâinile președintelui Adunării Deputaților, Mihail Pherekyde.

Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari în data de 15 octombrie 1922, ceremonie la care au asistat peste 30.000 de persoane, în condițiile în care populația orașului era de doar 10.000-11.000 de locuitori, reprezintă unul din evenimentele de referință petrecute la Alba Iulia.

În fața reprezentanților tuturor provinciilor românești, a armatei și a clerului, a corpului diplomatic și a trimișilor speciali ai unor state, a avut loc atunci un ceremonial fastuos, urmat de o mare serbare populară, scrie Agerpres.

Încoronarea a avut loc într-o zi ploioasă de duminică. ‘În zorii zilei încep a cădea picuri mărunți de ploauă (ploaie—n.r.), care după datina noastră ardeleană înseamnă dar sfânt și spor înaintat. Numeroase grupuri de țărani din toate părțile țării se îndreaptă spre cetate cu fețe voioase și aprinse’, scria ziarul local ‘Vestea’ a doua zi după încoronare. La rândul său, Regina Maria a menționat în caietele sale de însemnări că ‘cerul era întunecat, străzile erau pline de noroi, dar oricum nu ploua tare’. Ea a mai spus că ‘din păcate, adevărat nostru soare românesc n-a dat culoare ceremoniei și decorului pitoresc’.

Trenul regal a sosit la Alba Iulia în dimineața aceleeași zile, la fel ca alte garnituri care aduceau invitații, membri ai caselor regale, membri ai guvernului, peste 400 de parlamentari, membri ai misiunilor diplomatice străine, presă străină. Familia regală a fost întâmpinată cu pâine și sare, după care întregul alai, cu cei doi regi într-o caleașcă închisă, trasă de patru cai, s-a pus în mișcare spre catedrala ortodoxă, a cărei construcție fusese finalizată la începutul lunii octombrie, ridicată cu scopul de a oferi un cadru adecvat încoronării.

Încă din 1921, viitorul Patriarh Miron Cristea întocmise un tipic al încoronării, în cadrul căruia mitropolitul primat ținea foarte mult la săvârșirea ungerii cu mir a monarhilor, intenția sa stârnind însă opoziția nunțiului papal, Regele Ferdinand fiind catolic.

Până la urmă, nici încoronarea propriu-zisă nu a avut loc în interiorul catedralei, construită special în acest scop. Biserica Catolică a refuzat să-i permită lui Ferdinand să se încoroneze într-o biserică ortodoxă, existând riscul, că dacă va încerca, să fie anatemizat. Atunci, Regina Maria a propus ca încoronarea să se desfășoare în afara catedralei, sub pretextul accesului întregului popor la ceremonie. De asemenea, Regele Ferdinand a fost și cel care și-a pus singur coroana pe cap.

Mai întâi a avut totuși loc un Te-Deum în interiorul bisericii, în cadrul căruia au fost sfințite coroanele.

Regele Ferdinand a moștenit coroana de la Carol I, care a purtat-o la încoronarea sa, ca prim rege al României, în 1881, ea fiind realizată din oțel provenit dintr-un tun turcesc capturat la Plevna, în timpul Războiului de Independență din 1877-1878. În ceea ce privește coroana Reginei Maria, aceasta a fost făcută din aur masiv, în Franța, și cântărea în jur de două kilograme, fiind încrustată cu pietre prețioase, iar pe lateral cu două pandantive. Coroana a fost executată special pentru încoronarea din 1922, iar modelul a fost inspirat din iconografia bisericească și din coroana soției domnitorului Neagoe Basarab, pe baza picturii de la Biserica Domnească din Curtea de Argeș.

Prin intermediul presei și al cinematografului, evenimentul încoronării de la Alba Iulia a ajuns cunoscut în întreaga lume. O peliculă din 1939, în fapt un Jurnal sonor, realizat de Oficiul Național al Cinematografiei din București, cuprinde și imagini filmate în timpul ceremoniei din 1922.