Republica Moldova este o țară de emigrație. Potrivit statisticilor neoficiale, un milion din populația aptă de muncă este plecat peste hotare. Migrația are un impact social major, afectând negativ copiii rămași acasă. Copiii rămași singuri suferă din cauza lipsei de afecțiune părintească și a comunicării cu aceștia, fapt ce generează anumite efecte sociale nedorite. Copiii din Nisporeni, ai caror părinți sunt plecați peste hotare, spun că nimic nu poate înlocui dragostea de părinte, nici chiar o conversație prin Skype, scrie albasat.
Mihai POPA, elev: „Consider că plecarea părinţilor peste hotare este un fenomen neplăcut pentru orice copil. Mă afectează și pe mine lipsa părinților, deoarece nu le simt dragostea, grija şi susţinerea morală la tot ce face mama pentru noi. Eu îmi vreau părinții lângă mine ca să mă simt fericit şi împlinit”.
Gabriela PROFIRE, elevă: „Părinţii mei au fost plecaţi peste hotare aproape doi ani. Plecarea lor m-a afectat foarte mult, atât emoţional, cât şi moral. Eu aveam grijă de sora mea mai mica, fapt care m-a determinat să fac multe sacrificii, mi-am limitat ieşirile cu prietenii, am stat foarte mult acasă, încercând să-i ofer o copilărie fericită ca să nu simtă lipsa părinţilor. Am fost nevoită să stau până târziu să-mi fac temele pentru a doua zi, făceam singură absolut toate activitatile ce ţin de casă. Am fost nevoită să ţin multe chestii în interior, deoarecere nu aveam cu cine comunica. Vorbeam cu părinţii pe Internet, dar nu este acelaşi lucru”.
Vlad MIŞCOI, elev: „Eu îmi planific timpul în așa măsură că să pot avea grijă şi de casă şi să fiu un elev sârguincios”.
Profesorii sunt de părere că acești copii sunt expuși la multiple riscuri: traume emoționale, izolare, apatie, rezultate școlare mai scăzute, comportament delicvent, fiind expuși chiar riscului de abandon. În aceste condiții lipsa intervenției din partea instituțiilor statului sau a comunității poate afecta pe termen lung personalitatea copilului. Deși copiii ai caror părinți sunt plecați la muncă în străinătate au o situație materială mai bună, aceștia manifestă adesea un comportament antisocial.
Maria POPESCU, profesoară: „Este bine ştiut că familia este nucleul, pilonul unei societăţi durabile şi sănătoase. Respectiv, familia, şcoala, copilul formează un triunghi indispensabil, care permite ca această stabilitate şi durabilitate să dureze în timp, însă din păcate astăzi foarte mulţi părinţi pleacă peste hotare la muncă şi copiii rămân mai împovăraţi cu grijile şi treburile casnice, mai obosiţi şi suferă în tăcere pentru că simt lipsa părinţilor, a sfaturilor. Din această cauza observăm o lipsă de interes față de carte şi eu cred că această situaţie necesită o rezolvare cât mai rapidă”.
Vasile VACARI, directorul L.T. „Mircea Eliade”: „O problemă actuală, care este specifică pentru toate instituţiile de învăţământ, şi pentru Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, este lipsa părinţilor în educaţia copiilor. Un parteneriat sănătos între şcoală, părinte și profesori ar da nişte rezultate foarte bune. Din cei 600 de elevi care învață la liceu, avem 150 de elevi care sunt fără părinţi. Grav este faptul că nu avem cu cine comunica în educaţia copiilor. Este o situaţie dificilă, deoarece lipsa părinţilor duce şi la rezultate şcolare mai scăzute. Părinţii deseori aleg partea financiară, dar nu se uită la partea spirituală, la educaţia copiilor”.
Principalele efecte pozitive ale migrației sunt legate de bunăstarea elevilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate. În cele mai multe cazuri, migrația părinților determină o creştere a nivelului de trai al copilului rămas acasă. Mai multe situații au arătat că veniturile din străinătate sunt folosite în mare parte la îmbunătățirea condițiilor de trai şi la înzestrarea cu bunuri de folosință îndelungată.
Dincolo de bunăstarea materială, copiii de migranți, în special cei cu ambii părinți plecați, tind într‐o pondere mai mare să aibă experiența unor călătorii în străinătate comparativ cu ceilalți copii.
