În special, oficialul european a ţinut să atenţioneze guvernele din Republica Moldova, Ucraina şi Georgia că toate stimulentele din partea UE şi sprijinul financiar nu vor veni de la sine.

„Dorim să atingem mai multe obiective decât până acum, dorim să oferim ţărilor partenere mai multe stimulente, cum ar fi să le facem posibilă acestor ţări aderarea la Uniunea Vamală sau la Zona Schengen. Vom creşte bugetul pentru ca banii să ajungă la cei care au nevoie mai multă de ei, de la copii, pensionari, care au muncit întreaga lor viaţă. Mi-e teamă însă ca nu cumva Ucraina, Georgia sau Moldova să creadă că acestea toate de care vorbim vor veni automat sau de la sine sau mâine. Sunt obiective pe care dorim să le atingem, dar doar dacă ceea ce am convenit cu aceste ţări prin acordurile de asociere devine realitate”, a punctat europarlamentarul.

Cu alte cuvinte, precizează Knut Fleckenstein, noua politică europeană de vecinătate va însemna „mai mult pentru mai mult şi mai puţin pentru mai puţin”.

„Cine face mai multe reforme va primi mai mult sprijin din partea UE. Când reformele nu sunt aplicate, atunci nici noi nu vom mai acorda sprijin. Deocamdată avem o serie de înţelegeri şi nu suntem mulţumiti cu ce s-a realizat până acum”, a mai spus Knut Fleckenstein, la Europa Liberă.

„Nimic nu se va produce automat. Orizontul de timp nu depinde de noi, ci de guvernele din aceste ţări. Dacă vor face repede reformele, atunci vom accelera ritmul şi noi. Nu doresc să se creadă sau să alimentez speranţele că lucrurile vor merge repede indiferent de reforme. Dorim să sprijinim financiar pe mai departe Moldova, Ucraina sau Georgia, dar vrem ca banii să ajungă la oameni, nu la oligarhi. De aceea avem nevoie de reforme, pentru ca şi alegătorii mei din Hamburg să inteleagă de ce din banii lor o parte ajunge si la moldoveni, georgieni sau ucrainieni”, a punctat europarlamentarul german.