„În total, conform estimărilor Kroll, 14,4 miliarde de lei, asta sunt egale la preţurile din noiembrie 2014 cu 30 de tone de aur. Nu întâmplător în data de 5 mai 2015 gazeta New York Times a calificat acest caz ca un jaf fără precedent în istoria economică există pe locul doi un jaf de prin anii 70, a fost jefuit un tren de poştă cu 12 mii de tone de aur”, a spus Visarion Ceşuev, membru al Consiliului Economic al preşedintelui.

La trei ani de la frauda bancară nu s-a recuperat nici măcar o parte din banii sustraşi prin intermediul Băncii de Economii, al Băncii Sociale şi Unibank, constată experţii economici.

„Aceşti bani care au fost primiţi din rezervele valutare ale BNM nu sunt recuperate nici un leuţ 20.59 dar de ce a fost totuşi secretizat până la atâta aceasta? Acum în presă a apărut informaţia cum că documentele iniţiale conform cărora BNM a eliberat de urgenţă aceste credite, au fost false cu o valabilitate juridică nulă. În baza acestui proces verbal s-au scos 13 miliarde din bugetul de stat. Cine răspunde pentru asta, cel care eliberează şi acel care a prezentat documentul fals? Prim-ministrul Leancă. Cine a eliberat în baza acestui document fără valabilitate juridică 13 miliarde, 30 tone de aur? Drăguţanu”, a menţionat în continuare Visarion Ceşuev.

„Cetăţenii trebuie să înţeleagă că în RM depozitele pe care domnul Leancă aşa de tare voia să le salveze, în RM şase mii de lei sunt garantate de stat. Acest fond de garantare avea 800 de milioane de lei, atunci din cele 800 de milioane de lei au fost solicitate doar 161 de mii lei pentru acoperirea unor neajunsuri faţă de deponenţi persoane fizice. Vă imaginaţi cât de tare se grăbeau aceşti oameni să aloce aceşti bani ca suma obligaţiei faţă de deponenţi la momentul alocării celor 9,5 miliarde era sub 5 miliarde de lei. Deci ei din prima au alocat mai mult decât era necesar, ce s-a făcut cu diferenţa”, a declarat Ştefan Gligor, director de programe, Centrul de Politici şi Reforme.

Zero lei au fost restituiţi şi de la companiile din aşa-numitul Grup Şor, care figurează şi în investigaţia companiei Kroll, mai spun specialiştii.

„Dacă vorbim strict de banii care au fost furaţi şi trebuie să fie rambursaţi de către companiile din aşa-numitul grup Shor, acolo e practic zero lei. Noi vorbim despre 14 miliarde de lei. În cazul condamnării lui Ilan Shor noi vedem că suma care figurează acolo este de 5 miliarde de lei. Avocaţii lui Shor la general vorbesc despre faptul că suma nu este de cinci, dar de 2,7 miliarde de lei. Acum, unde sunt 14 miliarde şi unde sunt cinci, e o mare diferenţă”, afirmă Ştefan Gligor.

Invitaţii din studio au încercat să presupună de ce Ilan Şor continuă să se afle în libertate, iar bunurile sale nu au fost puse sub sechestru, deşi există o sentinţă de condamnare în cazul său.

„Pot să intuiesc că domnul Ilan Shor probabil dispune de recipisele semnate de beneficiarii finali ai creditelor acestora. De aceea şi el se simte foarte bine, ele probabil există. În caz dacă el va fi făcut „strelocinic” şi unicul vinovat, el va pune pe masă aceste documente şi va spune că a fost un simplu intermediar, ceea ce a şi fost în realitate”, a adăugat Visario Ceşuev.

„Dacă în cazul lui Platon, Filat avem sechestre peste sechestre, în cazul lui Shor nu avem or aceasta este persoana care cunoaşte beneficiarii finali şi deţine toate probele şi informaţiile. Noi avem instituţii nefuncţionale care nu sunt autonome în a-şi face treaba, subordonate unui grup mic de persoane care dictează lucrurile în această ţară”, Ştefan Gligor, director de programe, Centrul de Politici şi Reforme.

În opinia unor experţi, banii mai pot fi recuperaţi, întrucât existe instrumente eficiente, inclusiv internaţionale. Problema ar fi însă lipsa de acţiuni din partea instituţiilor statului.

„Toate operaţiunile bancare sunt electronice şi aceşti bani nu este o problemă, există convenţia internaţională privind combaterea spălării banilor, un instrument eficient de prevenire şi sechestrare inclusiv a banilor în alte state în momentul în care statul solicitant prezintă probe că într-adevăr aceşti bani sunt subiectul spălării banilor”, mai spune Ştefan Gligor.

Alţi specialişti afirmă că riscul unor eventuale fraude bancare nu este exclus nici acum, din cauza legislaţiei imperfecte.

„Modificările în legislaţie care s-au făcut pe parcurs a cinci ani au creat condiţii de seră pentru delapidatori, hoţi şi raideri să ne concentrăm cu toţii asupra eliminării de la putere a acestui grup organizat”, a spus Visario Ceşuev.

Contactată de Jurnal TV, purtătoarea de cuvânt a lui Ilan Şor a declarat că va veni cu o reacţie, după ce se va informa, lucru care nu s-a mai întâmplat. Fostul guvernator al BNM Dorin Drăguţanu nu a comentat acuzaţiile, iar ex-premierul Iurie Leancă nu a răspuns la telefon. Anterior, însă, el a explicat semnarea garanţiilor de stat de către executiv prin faptul că astfel ar fi salvat depozitele cetăţenilor.