Cele două conducte, cu o lungime totală de 169 kilometri, urmează să fie conectate la gazoductul Iaşi-Ungheni (Republica Moldova). Construcţia efectivă a celor două conducte este estimată să înceapă în 2018, iar intrarea în operare este programată pentru 2019, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei de la Bucureşti, scrie mold-street.com.

Instituţia anunţă că dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor naturale în zona de Nord-Est a României (în judeţele Bacău, Neamţ şi Iaşi) va îmbunătăţi aprovizionarea cu gaze a consumatorilor din regiune şi va asigura capacitatea de transport către Republica Moldova.

Proiectul are două obiective: în primul rând, construcţia tronsonului Oneşti-Gherăşti (cu o lungime de 104 kilometri) şi realizarea conductei Gherăşti-Leţcani (cu o lungime de 65 kilometri). Pe lângă aceste două conducte, proiectul prevede şi construirea a două staţii de comprimare, la Oneşti (jud. Bacău) şi Gherăşti (jud. Neamţ).

Prin realizarea acestui proiect se completează conductele existente în vederea creşterii capacităţii de transport al gazelor în special în perioada de iarnă.

”Este a doua autorizaţie de construire pe care Ministerul Energiei o emite în acest an: după proiectul BRUA, am reuşit ca prin structura pe care am înfiinţat-o în cadrul ministerului, să asigurăm condiţiile începerii lucrărilor şi la conductele din Nord-Estul României.

Realizarea acestui proiect pregăteşte momentul în care România va începe exploatarea rezervelor de gaze din Marea Neagră şi contribuie la consolidarea infrastructurii pentru BRUA. De asemenea, realizarea acestui proiect va crea premizele unei noi pieţe de desfacere a gazelor către Republica Moldova, la un debit de 1,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an.

Totodată, noile conducte vor putea asigura o presiune compatibilă cu cea din sistemul de gaze al Republicii Moldova, astfel că, la graniţă va fi asigurată o presiune de 38 bar”, declară ministrul Energiei, Toma Petcu.

Construcţia efectivă a celor două conducte este estimată să înceapă în 2018, iar intrarea în operare este programată pentru 2019. Beneficiarul investiţiei este Transgaz, iar costurile proiectului sunt estimate să ajungă la 131,7 milioane de euro, dintre care 47 de milioane de euro vor fi reprezentate de fonduri nerambursabile.

De notat că România, prin OMV Petrom Gas, a vândut în ultimii doi ani Republicii Moldova doar puţin peste două milioane metri cubi de gaze naturale, în pofida faptului că, în prezent, gazoductul Iaşi-Ungheni ar putea asigura un debit maxim de 60.000 mc/h (525 milioane metri cubi pe an).

Astfel volumul de gaz care a părăsit România cu destinaţia Republica Moldova, reprezintă doar 0,2% din debitul maxim al gazoductului. Principalele motive invocate sunt condiţiile tehnice şi configuraţia existentă a Sistemului de Transport Gaze din Republica Moldova, care limitează debitul maxim ce poate fi preluat de operatorul Vestmoldtransgaz, dar şi lipsa infrastructurii din România pentru a putea asigura livrări la presiunea din sistemul gazier românesc.