Recomandările elaborate recent de către Parlamentul European fotografiază o serie de provocări cu care se confruntă Moldova, dar şi alte ţări din regiune, scrie politologul Dionis Cenuşă într-un articol de analiză pentru Agenţia IPN.
El precizează că recomandările, adoptate în data de 14 septembrie 2017, scot în evidenţă schimbarea legislaţiei electorale, fără consensul larg al societăţii civile şi al opoziţiei, în vederea favorizării partidele de la guvernare. Georgia, la fel ca şi Moldova, trece prin devieri similare, concretizează Dionis Cenuşă.
La fel, recomandările fac referinţă la măsurile întreprinse de autorităţi pentru a submina activitatea societăţii civile, scrie politologul. El reaminteşte faptul că în Moldova, autorităţile au testat ideea de a restrânge finanţarea externă pentru ONG-urile active în domeniul politicilor publice.
Regresul semnalat în Ucraina este însă cu mult mai grav, deoarece societatea civilă implicată în proiecte anti-corupţie poate deveni oricând ţinta instituţiilor de stat specializate în combaterea corupţiei, evidenţiază Dionis Cenuşă.
În opinia politologului, din cele peste 20 de recomandări, sugerate de către Parlamentul European, trei sunt determinante.
În primul rând, Bruxelles-ul ar trebui să se asigure că valorile europene sunt pe deplin implementate şi promovate de către ţările cu Acorduri de Asociere. În al doilea rând, este propusă reînnoirea angajamentelor ţărilor partenere de a realiza reformele legate de justiţie, administraţia publică şi combaterea corupţiei. Nu în ultimul rând, se cere fortificarea societăţii civile, care joacă un rol crucial în promovarea reformelor, explică Dionis Cenuşă.
Propunerile legate de piaţa muncii, energie, transport, fonduri de investiţii etc. sunt importante, dar acestea nu asigură schimbarea calitativă şi durabilă a situaţiei din Moldova sau orice altă ţară a Parteneriatului Estic, atenţionează politologul.
Dionis Cenuşă concluzionează că dacă instituţiile de stat sau justiţia rămân neschimbate, atunci durata de viaţă a investiţiilor europene va fi scurtă, iar beneficiarii lor principali vor deveni nu cetăţenii, ci politicienii corupţi.