Gheorghe Duca şi-a început cariera profesională la Universitatea de Stat din Moldova, în 1988. Între anii 1998 şi 2001 a fost deputat, iar în perioada 2001-2004 a fost ministru al Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului. Din 2004 până în prezent este preşedinte al Academiei de Ştiinţe şi membru din oficiu al Guvernului. Se numără printre puţinii moldoveni care se pot lăuda cu avere. Iată ce a agonisit: Casă de 185 de metri pătraţi pe teren de 6 ari în sectorul centru al capitalei, cu o valoare cadastrală totală de 2 milioane 675 de mii de lei şi un preţ de piaţă de câteva ori mai mare. Spaţiu comercial de 600 de metri pătraţi pe un teren de 9 ari în Suruceni, raionul Ialoveni, a cărui valoare s-ar ridica, potrivit unor agenţi imobiliari, la 5-6 milioane de lei. Maşină de teren cumpărată nouă în 2016 cu 36 de mii de euro. Conturi bancare în lei moldoveneşti, româneşti, euro şi dolari. În total, echivalentul a aproape 800 de mii de lei. Vilă cu trei etaje, în munţi, în Transilvania.
Imobilul procurat cel mai recent de soţii Duca pe teritoriul Republicii Moldova este amplasat în localitatea Suruceni, raionul Ialoveni. În declaraţia de avere depusă de rectorul Universităţii Academiei de Ştiinţe, Maria Duca, pe al cărei nume este înscris bunul, proprietatea este descrisă drept teren cu o construcţie nefinisată. Ambii soţi susţin în dările de seamă că imobilul ar valora 95 de mii de lei. În actele cadastrale scrie că acesta ar fi doar preţul terenului destinat utilizării în scop comercial. Şi asta potrivit ultimei estimări care a avut loc încă în 2009. Valoarea clădirii, cumpărată de familia Duca în anul 2013, destinată pentru a fi utilizată drept magazin, cu o suprafaţă interioară de 600 de metri pătraţi şi una exterioară de aproape 800 de metri, potrivit actelor, nu ar fi fost calculată deocamdată.
Unii localnici spun că imobilul ar fi costat nu 95 de mii de lei, ci sute de mii de euro.
În clădire încă au loc lucrări de construcţie. Imobilul este păzit zi şi noapte de persoane angajate în acest scop.
Bărbatul a binevoit să ne facă şi o excursie.
Omul ne-a spus că înainte de vânzare ar fi fost afişat un anunţ pe clădire, în care proprietarul ar fi indicat şi suma râvnită, iar aceasta ar depăşi trei sute de mii de euro.
Soţii Duca, însă, insistă asupra celor declarate oficial şi spun că anume suma din dările lor de seama, adică 95 de mii de lei, figurează în contractul de vânzare cumpărare.
Potrivit actelor de la Cadastru, imobilul a fost procurat de la persoane fizice, pe care nu am reuşit să le găsim pentru a le întreba cu cât l-au vândut Mariei Duca. La adresa indicată în documente, locuiesc deja alţi oameni, care spun că foştii proprietari s-au mutat în Rusia. Am contactat şi unii agenţi imobiliari, care ne-au spus că un asemenea imobil ar costa pe piaţă circa 280 de mii de euro.
Locuinţa în care îşi duce traiul familia Duca a fost procurată, potrivit documentelor, în 2008. Pe terenul de 6 ari, scrie la Cadastru, se află o casă de 185 de metri pătraţi şi un garaj de 36 de metri. Terenul ar valora 585 de mii de lei, casa - aproape două milioane, iar garajul - 130 de mii. În curtea familiei, după casă, observăm şi o piscină. Potrivit actelor cadastrale, terenul de 6 ari începe la poartă şi se termină imediat în spatele clădirii. Însă, cum se obişnuieşte la unii moldoveni, familia Duca şi-a extins lotul de pământ până la drum. Împreună cu cei 6 ari pe care îi are în proprietate, a îngrădit şi un teren public, cu o suprafaţă de peste un ar. Familia a luat lotul în arendă, în baza unei decizii a Consiliului Municipal Chişinău. A încheiat un contract cu primăria capitalei şi, din 2013, plăteşte anual 2650 de lei. În acordul semnat, însă, scopul indicat este cel de amenajare a terenului, iar asta, potrivit autorităţilor nu permite construcţia unei piscine.
Nu am reuşit să obţinem un comentariu de la Gheorghe Duca în legătură cu acest subiect, dar şi cu altele, pe care am fi vrut să le abordăm.
O clarificare, însă, a făcut-o Maria Duca. Femeia spune că ea şi soţul ei nu au ştiut că pentru a construi piscină pe teren public este nevoie de autorizaţie specială.
Venitul anual al familiei Duca în 2016 a constituit aproape 1 milion 400 de mii de lei. Gheorghe Duca a primit 160 de mii de lei salariu de la AŞM, dar a fost remunerat şi pentru activitate ştiinţifică şi didactică de instituţii subordonate Academiei, precum şi de către unele organizaţii internaţionale. Totodată, academicianul a primit şi o pensie de 113 mii de lei. Soţia sa, Maria Duca, academician şi ea, este rector la Universitatea Academiei de Ştiinţe, de unde a încasat un salariu anual de peste 300 de mii de lei şi alte 66 de mii pentru activităţi de cercetare şi coordonarea unor lucrări de doctorat. A primit şi 40 de mii de lei pensie. Ambii soţi au încasat câte 48 de mii de lei îndemnizaţie pentru calitatea de membru al Academiei de Ştiinţe. Gheorghe Duca a beneficiat şi de o îndemnizaţie de la Academia Română - 36 de mii de lei româneşti, echivalentul a 165 de mii de lei moldoveneşti. Din sumele câştigate în 2016, familia a reuşit să pună deoparte aproximativ 350 de mii de lei. Cel puţin, cu atât s-au îngrăşat conturile bancare din 2015 până în 2016.
Anul trecut Gheorghe Duca şi-a vândut automobilul pe care îl conducea de şase ani şi şi-a procurat unul nou. A schimbat un Hyundai Tucson produs în 2011, pe un Hyundai Santa Fe fabricat în 2016. Potrivit datelor prezentate de academician în declaraţia de avere, maşina a fost luată în leasing, iar la suma obţinută din vânzarea automobilului mai vechi, Duca ar avea de adăugat aproximativ 20 de mii de euro, pentru a obţine suma totală de 36 de mii, cât costă Hyundaiul Santa Fe. Se pare că tranzacţia de vânzare a fost una foarte profitabilă pentru academician. Acesta indica în declaraţiile de avere anterioare că a procurat maşina model Hyundai Tucson în 2011 cu 160 de mii de lei, iar în 2016 arată că ar fi vândut-o cu 345 de mii de lei. Ar rezulta că după şase ani de folosinţă automobilul a costat de două ori mai mult decât a valorat când era nou. Pentru că Duca a refuzat să răspundă la întrebări, va rămâne, deocamdată, o enigmă cum de i-a reuşit o asemenea afacere.
Tot anul trecut, soţii Duca au suportat anumite cheltuieli pentru a-şi ajuta fiul să-şi schimbe condiţiile de trai. Feciorul academicienilor este şi el angajat al statului. La începutul lui 2014 a obţinut funcţia de consultant principal în aparatul fostului preşedinte Nicolae Timofti. Iar din martie 2015 activează în cadrul Cancelariei de Stat, în direcţia Comunicare şi protocol. Ultima declaraţie de avere disponibilă a funcţionarului este cea din 2015, (20) în care tânărul indică o maşină Skoda Octavia fabricată şi procurată în 2008 şi un apartament de 120 de metri pătraţi achiziţionat în baza unui contract de investiţii în 2010 cu un milion şi jumătate. Darea de seamă a lui Dragoş Duca pentru 2016 încă nu este disponibilă pe site-ul Autorităţii Naţionale de Integritate, însă, anul trecut acesta a devenit proprietarul unui alt apartament, de 97 de metri pătraţi, într-un bloc nou din sectorul Botanica al capitalei. Fiul academicienilor Duca nu a răspuns la telefonul de serviciu, la care am încercat să-l contactăm în repetate rânduri, pentru a-l întreba din ce surse şi-a procurat locuinţa. Mama sa, însă, ne-a spus că a fost vândut apartamentul vechi, au mai adăugat părinţii bani şi a fost procurat cel nou. Ulterior am primit un mesaj pe o reţea de socializare şi de la Dragoş Duca. La solicitarea să confirme spusele mamei sale, tânărul a răspuns în felul următor : „Ar fi păcat să zic că părinţii nu m-au ajutat, am beneficiat de ajutorul familiei ca orice copil, atât cu o educaţie de calitate, sfaturi de preţ, cât şi financiar în limita posibilităţilor”.
Averea fabuloasă a şefului Academiei de Ştiinţe a servit drept subiect pentru numeroase investigaţii jurnalistice. Portalul anticorupţie.md a descoperit anul trecut că vila, indicată de academician în declaraţiile sale de avere începând cu anul 2015, se află în România, în localitatea Borsec. Duca scrie în dările de seamă că locuinţa din pitoreasca zonă l-a costat 12 mii şi jumătate de euro, însă, jurnaliştii au aflat că preţul de piaţă al unui asemenea imobil ar fi de cel puţin patru ori mai mare.
Un adevărat scandal a izbucnit atunci când Gheorghe Duca a candidat pentru al treilea mandat la şefia AŞM, deşi în legislaţie scrie negru pe alb „cel mult - două termene consecutive”. El a invocat faptul că primul mandat al său a fost de patru ani, potrivit legii vechi, iar codul nou prevede un termen de şase ani. Deşi numeroşi oameni de ştiinţă au criticat râvna lui Duca de a se menţine la conducerea AŞM, reproşându-i un management defectuos, acesta s-a bucurat de susţinerea majorităţii parlamentare şi, în 2014, a fost reales. Astfel, în loc de cel mult 12 ani, cât prevede Codul Ştiinţei, Academia este condusă de aceeaşi persoană deja de 14 ani la rând şi urmează să fie şef la Ştiinţă încă doi ani.
Pe când candida pentru a treia oară la preşedinţia AŞM, Gheorghe Duca a fost acuzat de plagiat. Doctorul în ştiinţe agricole Veaceslav Afanasiev a declarat că a descoperit pasaje întregi dintr-un articol de-al său, publicat în 2004, într-o carte din 2007 semnată de Duca. El a organizat atunci mai multe conferinţe de presă pentru a-l demasca pe academician.
Duca a negat anterior aceste acuzaţii, însă, Afanasiev spune că într-o zi va merge în judecată cu probele pe care le deţine şi pe care le-a prezentat şi Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală.
Soţii Duca au ajuns să fie cercetaţi penal, după ce directorul adjunct al Institutului de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Ilie Donică, i-a acuzat că au ridicat ilegal salarii şi prime de sute de mii de lei de la instituţiile în care activează. Iniţial, autorităţile au refuzat să pornească urmărirea penală pe numele celor doi academicieni, însă, Donică a mers în judecată, astfel încât, după o decizie a Curţii de Apel Chişinău, pronunţată în primăvara acestui an, procurorii au fost obligaţi să o facă. Şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, a declarat pentru reporterul Jurnal TV că în cadrul acestui proces penal sunt examinate şi două sesizări venite încă în 2014 de la Comisia Naţională de Integritate. Instituţia a constatat atunci că Gheorghe Duca a încălcat regimul juridic al conflictului de interese când, pe parcursul anilor 2013-2014, a transmis mai multe bunuri imobile ale Academie de Ştiinţe la balanţa contabilă a Universităţii AŞM, condusă de soţia sa, Maria Duca. Totodată, CNI a stabilit faptul că preşedintele Academiei nu şi-a declarat toate proprietăţile şi că a inclus date eronate în una dintre declaraţiile de avere. De exemplu, el nu a indicat venitul obţinut din vânzarea unui alt imobil de pe strada pe care locuieşte în prezent. Aici familia a construit anterior o casă, în care a locuit o perioadă, iar în 2012 a vândut-o. Valoarea cadastrală a imobilului se ridică la 1 milion 200 de mii de lei. Niciunul dintre soţi nu a indicat, însă, în dările de seamă anuale, informaţii cu privire la tranzacţia respectivă.
Întrebaţi despre averea pe care au reuşit să o agonisească, atât Gheorghe, cât şi Maria Duca spun că tot ce au, au obţinut prin muncă.
Totuşi, unele venituri s-au luat nu din salarii. Anterior familia a profitat de o posibilitate de privatizare pe care le-a dat-o Consiliul Municipal Chişinău. În anul 2005, autorităţile le-au permis soţilor Duca să privatizeze un monument istoric, în centrul capitalei, pe strada Alexei Mateevici. Este vorba despre o vilă care datează de la începutul secolului XX, pe care familia a vândut-o unui cetăţean străin la nici un an după privatizare. Potrivit unor experţi imobiliari, valoarea tranzacţiei ar fi putut ajunge şi până la un milion de dolari. Atunci Duca s-a spălat pe mâini cu faptul că CMC i-a permis privatizarea, însă unii specialiştii au declarat că edificiul, înscris în Registrul monumentelor de arhitectură de importanţă locală, nu putea fi înstrăinat, iar funcţionarii care au permis acest lucru şi-ar fi depăşit atribuţiile de serviciu.
Fiind doctor în ştiinţă, specialitatea Chimia fizică, Duca se poate lăuda cu zeci de invenţii în domeniul în care activează. Doar în 2015, alături de alţi cercetători, a obţinut trei brevete de invenţii. Câte trei în 2014 şi 2013, iar în 2012 - tocmai şase. Face invenţii şi în viaţa de zi cu zi. Are cel puţin una, dar extraordinară. A inventat o nouă întrebuinţare pentru maşina de serviciu, de care beneficiază în calitate de preşedinte al AŞM. Iar şoferului pe care, la fel, i-l pune la dispoziţie statul - o funcţie în plus, cea de gunoier.
Când vine să-l ia de acasă, şoferul lui Duca, plătit de stat, mai întâi îi duce gunoiul. I-l scoate din curte, îl pune în portbagaj şi-l duce. Probabil, undeva la tomberon. După asta revine pentru a-l transporta şi pe academician la locul de muncă. În alte zile, demnitarul şi gunoiul său sunt transportaţi concomitent. Doar că din curte punga cu resturi o scoate tot şoferul. Omul afirmă că o face nu pentru că i-ar fi cerut-o academicianul, ci din oarecare respect şi pentru că ar avea... obraz.
Maria Duca explică - tomberoanele ar fi departe de casă, iar şoferul e om bine educat şi, până la urmă, nu ar fi o crimă.
Cu cinci ani în urmă, Curtea de Conturi a făcut publice rezultatele unui audit efectuat la Academia de Ştiinţe şi instituţiile din subordine pentru perioada 2009-2012. Autoritatea de control a descoperit o groază de încălcări privind utilizarea mijloacelor publice alocate, evidenţa patrimoniului gestionat şi managementul financiar.
Jurnal.md
