Moldova în incapacitate de plată reală

Evenimentele de ultimă oră se bat cap în cap și formează o așa situație ca, în următorii 3-5 ani, Republica Moldova să sufere mai puternic. Aceasta poate fi din cauza că până în prezent nu s-a conștientizat proporțiile repercusiunilor ce urmează de depășit.

Să luăm lucrurile pe rând

Liderii PD și PLDM declară că Banca de Economii va fi naționalizată, în pofida faptului că toți experții naționali, externi, toate teoriile fundamentale, dar și situația, ne vorbește despre faptul că aceasta ar fi o utopie. Fie acești lideri au declarat aceasta cu scopul de a speria Misiunea FMI, care urma să vină în Moldova săptămâna aceasta, că Moldova mai are instrumente cu care poate să se așeze la masa de negocieri, fie că nu își dau seama ce declară. În realitate, aceste declarații pot fi luate ca unele sterile, despre sensul, care cred eu, nici singuri, acești lideri, nu l-au înțeles.

Joi data de 11 iunie Banca Națională a Moldovei a instalat administrare specială la cele 3 bănci comerciale complice la furturile din luna noiembrie a anului 2014 prin plasamentele lor dubioase de câteva miliarde de lei, întro bancă compromisă cu incapacitate de plată – BEM. Aceasta a provocat încă un șoc pentru cetățenii Moldovei, agenții economici, investitori și instituțiile financiare străine în Moldova. Am analizat cu atenție situația rapoartelor acestor bănci din ultima lună publicată (aprilie) și am constatat că situația nu este ieșită de sub control, cel puțin cu 2 luni în urmă.

Dacă BNM a intervenit acum imediat, fără să declare despre aceasta înainte, înseamnă că ceva se petrece la aceste bănci, ceva despre care nu se cunoaște nimic, iar situația pe piața bancară ar ieși de sub control.

Analizele au mai relevat că acum, în momentul de față, pe piața valutară nu se simte deficit de valută străină, ba din contra se simte un exces. Însă situația se poate schimba de la o oră la alta.

Instalarea administrării speciale la cele 3 bănci înseamnă un semnal foarte puternic pentru toți.

În primul rând BNM dă știre că totul ca și când este sub control. Însă în acest sens eu am mari dubii, deoarece dacă luăm în considerare evoluția acțiunilor BNM din ultimii ani, observăm ca autoritatea monetară națională intervine posterior faptelor fie de jafuri, atacuri raider sau insolvență.

În al doilea rând acțiunea BNM la cele trei bănci comerciale este un semnal pentru piața financiară, creditară și valutară. Prin această acțiune, în ultimele 3 zile, în rândurile populației s-a format o panică legată de economiile lor în lei, valută străină, de riscul de a nu reuși să-și ridice economiile sale în numerar de pe conturi și transformarea lor în valută străină.

De aceea, am menționat mai sus că situația poate să se complice de la o oră la alta. Plus la toate poate fi perturbată circulația monetară în mediul de afaceri, în special la agenții economici care își deservesc conturile sale la cele 6 bănci compromise.

Sunt de părere că următorul pas al Băncii Naționale a Moldovei poate fi instituirea unor restricții în ceea ce privește fluxurile valutare.

Vineri data de 12 iunie Prim-ministru Chiril Gaburici și-a prezintat demisia. Aceasta poate fi acceptată de către Președintele Timofri sau poate fi amânată. Ea putea fi amânată numai în cazul când era necesar de dus tratativele cu misiunea Fondului Monetar Internațional, care urma să sosească în Moldova săptămâna aceasta.

Cererea demisiei dlui Gaburici a amplificat și mai mult situația economică din Moldova. Impactul direct al acestei acțiuni se va răsfrânge asupra temperării sectorului real al economiei și scăderii veniturilor la bugetul de stat. Însă una din cele mai rigide condiții înaintate de către FMI, erau exact menținerea nivelului de alimentare a bugetului de stat și reducerea cheltuielilor guvernamentale, nivelului de inflație și reformele în sectorul bancar. Demisia prim-ministrului se va răsfrânge asupra celor 3 condiții principale.

În zilele de week-end, reprezentantul FMI în Moldova a declarat că misiunea FMI pentru Moldova a contramandat sosirea sa în Moldova pentru un termen nelimitat.

Aceasta este încă un semnal foarte puternic că Republica Moldova va rămâne fără surse de alimentare a bugetului, fără ajutoarele externe pentru implementarea reformelor în toate sectoarele, inclusiv justiție și administrație publică.

Este foarte necesar de înțeles că lipsa unui acord între Republica Moldova și FMI este cel mai semnificativ indicator pentru toate structurile financiare internaționale – Parteneri de Dezvoltare a RM. În așa fel, există riscul ca structurile, așa cum sunt Banca Mondială, Banca Centrală Europeană, BERD, Corporația Financiară Internațională și alții, să-și suspende finanțarea proiectelor în curs de desfășurare în Moldova și să nu inițieze altele, care stau la rând pentru a fi finanțate.

Anularea vizitei misiunii FMI în Moldova este un semnal clar și limpede – Republica Moldova pleacă liber spre incapacitatea de plată.

Nu există o regulă teoretică pentru toate țările privind incapacitatea de plată (default economic). Declararea incapacității de plată a unei țări depinde de mai mulți factori, indicatori și situații speciale pentru una sau altă țară. Însă câțiva indicatori, totuși sunt stabiliți de către FMI și alte structuri internaționale.

– Nivelul de îndatorare străină mai mare de 50% în raport cu PIB. În prezent datoria străină a Moldovei practic se apropie ca mărime de valoarea PIB și prezintă aproximativ 98% din valoarea PIB.
– Creșterea indicelui deficitului balanței comerciale. În Moldova acesta este mai mare de 65%.
– Nivelul de creștere economică negativă. În Moldova permanent planează riscul de descreștere economică, însă orice creștere la noi este necalitativă, adică influențată de factori cum sunt cei climaterici,
– Nivelul Indicelui Prețurilor de Consum trebuie să nu crească mai mult de 1% anual. În Moldova această normă s-a dublat față de anii precedenți.
– Indicele de acumulare a impozitelor și taxelor la Bugetul de stat trebuie să fie stabil în creștere. În Moldova acest indicator câțiva ani la rând este în flotare necontrolată.
– Nivelul deficitului bugetar real trebuie să fie mai mic de 5% în raport cu PIB. În Republica Moldova acest nivel este de peste 15%, dacă luăm în considerare trecerea în partea de venituri al bugetului de stat a granturilor cu caracter nerambursabil, care este inclus incorect în partea de venituri în valoare de 2,4 miliarde lei.
– Sursele de acoperire a deficitului bugetar trebuie să fie din sursele proprii interne. În Moldova aceste surse în cea mai mare parte a lor sunt străine și constituie aproximativ 90 la sută în comparație cu cele interne.
Încă un factor important special pentru Republica Moldova este criza bancară și monetară aprofundată provocată de furturile, fraudarea și hoțiile din sistemul bancar, realizate cu bună știință de cauză de către sistemul instaurat.

Astăzi nu mai putem vorbi despre o amenințare sau riscul de intrare a Republicii Moldova într-o stare de incapacitate de plată.

Situația formată, îmi permite să afirm cu certitudine, că Republica Moldova se află în prezent în situație de Incapacitate de Plată, sau cum se mai spune după noțiunea definită de FMI – în default economic.

Ce poate urma?

Aprofundarea crizei de sistem.

Declanșarea unei crize economico-financiare și socială.

Declanșarea unei noi crize valutare.

Devalorizarea leului moldovenesc fără control.

Reducerea plăților la bugetul de stat.

Creșterea fără control a prețurilor la toate mărfurile de primă necesitate.

Temperarea indicilor de activitate ai mediului de afaceri.

Retragerea investitorilor de pe arena investițională.

Înrăutățirea tuturor indicatorilor bursieri din Moldova.

Reducerea indicelor pentru Moldova oferiți de către agențiile de evaluare internațională.

Eliberarea unui număr mare de angajați din sectorul bugetar.

Reducerea plăților contribuțiilor sociale obligatorii.

Înghețarea pensiilor și tuturor plăților sociale.

Ce trebuie de făcut?

În regim de urgență conducerea statului trebuie să lase la o parte ambițiile personale și de partid și să întreprindă măsuri eficiente. În așa situații au fost mai multe țări, inclusiv Bulgaria, Federația Rusă (3 ori în perioada anilor 1997-2012), alte țări.

Sursa: costandachi.eu