Autorul lucrării, sculptorul Mihai Damian spune că s-a inspirat din prefaţa cărţii de debut a Leonidei Lari, „Piaţa Diolei”, publicată în 1974.
Cei care au cunoscut-o pe Leonida Lari spun că era o mare luptătoare, iubitoare de patrie şi neam.
„A fost o ducătoare de cruce, adică în generaţia noastră, cea a Marcelei Benea, a lui Nicolae Dabija, a lui Vasile Romanciuc, Efim Tarlapan. A lăsat nişte urme care nu pot fi compensate. A fost o luptătoare căreia nu i se poate găsi un locţiitor şi nu sunt cuvinte la îndemâna oricui să îmbini aceste două virtuţi, adică un poet de talent, de real talent, să aibă virtuţi şi calităţi, şi pentru arena, şi pentru confruntarea cu tancurile”, spune poetul Iulian FIlip.
„Aducem memoriu unei personalităţi extraordinare. Una dintre cele mai importante femei în toată perioada mişcării de eliberare naţională. Şi azi, şi pe viitor, şi pentru generaţiile viitoare, Leonida Lari”, a menţionat Nadejda Brânzan, deputată în primul Parlament al RM.
„Dezvelim o placă comemorativă celei care a fost, este şi va rămâne acest simbol al eliberării naţionale - Leonida Lari. Se cam uită că în primele rânduri atunci au fost scriitorii, dar printre scriitori, cea mai eroică, cea mai bărbătească, cea mai activă, a fost totuşi Leonida. Efervescenţa ei, felul ei de a fi, tăria ei de caracter, cu versurile ei deosebite, ea a fost printre primii, ea a fost cea mai bună. Eu cred că am cam întârziat cu această placă. Demult îşi merita această casă unde a trăit în ultimii ani împreună cu Mihai şi e o zi luminoasă”, susţine poetul Ianoş Ţurcanu.
Soţul Leonidei Lari s-a arătat încântat de gestul membrilor Uniunii Scriitorilor şi al prietenilor poetei.
„Sunt onorat ca membru al familiei, dar şi de faptul că lumea nu uită de ceea ce a făcut Leonida şi prietenii ei singuri nu ar fi putut să activeze în această zonă foarte periculoasă la vremea aceea pentru intelectuali. Iată şi ea, şi câţiva scriitori, o mână de scriitori, au rupt bariere. La vremea aceea era imposibil să se întâmple aşa ceva, credeau ei, exponenţii intelectualilor noştri. Iată că ei au cedat”, a declarat soţul Leonidei Lari, Mihai Iorga.
Leonida Lari a luptat la sfârşitul anilor '80 pentru independenţa Republicii Moldova, pentru revenirea la alfabetul latin, dar şi pentru declararea limbii române drept limbă de stat. Scriitoarea a fost timp de trei ani deputat în Sovietul Suprem al URSS din partea Republicii Moldova, iar din 1992 s-a stabilit la Bucureşti, unde a fost deputat în Parlamentul României. A semnat 24 de volume de poezie şi proză şi a tradus din marea poezie universală. În 1996 Leonida Lari a fost decorată cu Ordinul Republicii. Ea s-a stins din viaţă pe 11 decembrie 2011 în urma unei boli incurabile.
Jurnal.md
