Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Un hotel din Chișinău a…

Un hotel din Chișinău a afișat o hartă pe care Țările Baltice au fost înlocuite cu Rusia

Pe peretele restaurantului din hotelul Best Western Plus Flowers din Chișinău este afișată o hartă a lumii executată după un design deosebit. Harta este formată din cuvinte, mai exact, din denumirile țărilor. Denumirile sunt puse pe locul în care în mod normal pe hartă se află țara.

Vizitatorii obișnuiesc, din curiozitate, să caute numele țării lor pe hartă. În luna aprilie 2017, două jurnaliste venite la Chișinău din Letonia au avut surpriza să constate că pe perete, în locul în care ar fi trebuit să se afle statele baltice scrie: Rusia. Respectiv, autorul hărții ar indica că acel teritoriu este al Rusiei. „Aveți o hartă a lumii greșită! Țările Baltice nu sunt parte a Rusiei deja de 25 de ani!”, a reacționat pe o rețea de socializare Inga Springe, una dintre jurnaliste, care ne-a semnalat acest caz.

Harta de pe peretele restaurantului din Hotelul Best Western Plus Flowers. Sursa foto: Doinița Babalîc

Element de propagandă sau greșeală de design?

„Nu consider că această hartă ar face aluzie la un conflict geopolitic sau ar susține cumva propaganda rusească. În hotel a fost efectuată reparația încă în anul 2011. Atunci director era o altă persoană, din acest motiv nu pot oferi detalii referitor la opțiunea pe care s-a mers pentru decorul pereților din restaurant”, ne-a declarat directorul general al hotelului, Radu Olărescu.

El susține că pentru a afla cum a ajuns harta greșită pe peretele restaurantului va trebui să facă o mini-investigație pe interior.

Radu Olărescu afirmă că recunoaște eroarea: “Vă asigur că o astfel de hartă, „cu aluzii”, nu ar reprezenta interesele hotelului pe care îl administrez, deoarece scopul nostru este să atragem cât mai mulți clienți veniți din orice țară și nu invers. Pe viitor, la următoarea reparație, planificăm să modificăm această situație. Cer scuze pentru situația creată și îi mulțumesc jurnalistei Inga Springe pentru observație, deoarece lipsa unor state de pe această hartă ar putea aduce nemulțumiri și altor clienți, ceea ce ar fi în defavoarea noastră”, a mai declarat directorul hotelului, Radu Olărescu.

Pe urmele hărții

O căutare pe Google ne arată că astfel de fototapete se vând din plin pe site-urile de comerț online, unde le găsim în diferite formate, dimensiuni și executare grafică. Unele se deosebesc prin faptul că de pe ele lipsesc și alte țări mici, dar și prin aceea că în locul lor nu este scris Rusia, așa cum scrie pe harta de la Chișinău. Prețul lor este destul de accesibil. De exemplu, un site vinde harta cu 80 de lei românești, adică cu aproximativ 300 de lei moldovenești sau 14 Euro.

În magazinele online sortimentul de hărți formate din cuvinte este impunător

„Articolul respectiv a fost unul partener, comercializat în anul 2014. Colaborarea cu acest partener este demult încheiată, prin urmare, nu avem posibilitatea de a vă oferi informații”, ne-a răspuns o reprezentantă a site-ului miniprix.ro, Laura Lungu, la întrebarea cine este autorul hărții pe care ei au avut-o în vânzare.

Un răspuns mai nuanțat am primit de la administratorul unui site din Rusia care are și acum în vânzare o variantă a acestei hărți.

„Nu știm ce caz aveți la Chișinău legat de această hartă și de ce fel de investigație este nevoie. Dar noi știm exact că pe hărți destul de des nu sunt indicate toate țările, am văzut asta în atlasuri, hărți pe hârtie, manuale și altă literatură științifică și mai puțin științifică. Este logic să nu ne mirăm de acest lucru — scara hărții și scopul ei determină ce și cum să fie indicat pe hartă. Design-ul la care faceți trimitere este o decizie a unui designer cum să arate harta lumii. O astfel de hartă este folosită pentru decorarea spațiilor și atât. Deci de la ea nu se cere să aibă exactitate în dimensiuni, proporții, număr de state etc.”, ne-a răspuns un reprezentant al site-ului stickme.ru, care a semnat mesajul cu numele mic, Ivan, adăugând că a vizitat anterior Chișinăul și că a găsit aici „locuri și oameni frumoși”.

Autorul hărții: „A fost greșeala mea, deja am corectat-o. Voi trimite hotelului o hartă corectată”

După câteva zile de căutări, am reușit să dăm și de autorul hărții cu bucluc. El s-a dovedit a fi un ilustrator-grafician din Rusia, stabilit în prezent în Argentina, Alan Uster.

„Îmi cer scuze, a fost greșeala mea. Dar asta este prima și cea mai veche versiune a hărții, practic nu a fost vândută nicăieri. În versiunile care au urmat multe lucruri au fost corectate. Unii vânzători în descriere indică: fiți atenți, pe hartă sunt multe greșeli și arată care sunt acestea. Probabil în cazul Dvstră s-au lenevit să facă asta. Noi am scos din vânzare acest produs cât de repede am putut. Greșeala legată de Țările Baltice a fost prima pe care am corectat-o. Cer scuze încă o dată hotelului pentru acest incident și promit că imediat ce voi încheia munca la corectarea tuturor greșelilor voi expedia un exemplar corectat administrației hotelului”.

Politolog: „În mod inconștient li se impune oamenilor dominația rusă”

Mihai Cernenco: „Administratorii hotelului ar fi trebuit să se intereseze mai bine înainte de a pune desenul pe perete”

Politologul Mihai Cernenco, căruia i-am solicitat un comentariu referitor la acest caz, consideră că prin astfel de hărți „inconștient li se impune oamenilor dominația rusă”.

„Această propagandă nu este altceva decât o variantă a războiului hibrid inițiat de Rusia. Prin aceste tipuri de hărți se induce, foarte subtil, în subconștientul omului că Țările Baltice nu ar trebui să existe, și în general, că toată lumea aparține Russiei”, a spus Mihai Cernenco.

În opinia sa, administratorii hotelului ar fi trebuit să se intereseze mai detaliat înainte de alege desenul de pe perete sau să verifice dacă designerul care a format conceptual hărții nu era unul ”potcovit politicește”.

„Practic aceștia au căzut pradă propagandei și dominației ruse, inconștient, prin intermediul acestei hărți”, a conchis politologul.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Propaganda în discursul public. Cum o evităm? ” implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în perioada ianuarie- septembrie 2017, cu suportul financiar al organizației Baltic to Blak Sea Alliance.
Daria Rusu, studentă USM

Doinița Babalîc, studentă ULIM.