Potrivit hotărârii Colegiului de selecţie şi carieră a procurorilor din 20 iulie 2017, Ştefan Şaptefraţ a acumulat 151 de puncte urmare a evaluării făcute de colegiul sus-menţionat şi Colegiul de evaluare a performanţelor procurorilor.
„Candidaţii pentru funcţia de procuror îşi aleg funcţiile scoase la concurs în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut”, iar în cazul funcţiilor de şefi şi adjuncţi de procuraturi, „se consideră ales candidatul care a obţinut cel mai bun punctaj la concurs”, se arată în noua lege a Procuraturii.
Mandatul şefului Procuraturii municipale este de cinci ani.
Ziarul de Gardă a realizat un material despre averea lui Ştefan Şaptefraţ. „În vârstă de 52 de ani, Şaptefraţ este unul dintre cei mai prosperi procurori”, scria ZdG. Împreună cu soţia sa, Elena Cobzac, locuieşte într-un imobil la Tohatin, mun. Chişinău, construit încă în anii 2000.
În iunie 2008, fiind procuror în secţia nr.1, Direcţia control al urmăririi penale, Şaptefraţ a cumpărat de la SRL „NourCo” un teren cu o construcţie nefinalizată pe str. Sarmizegetusa, 53 din Chişinău contra 11,65 milioane de lei, deşi salariul său de funcţie era de doar câteva mii de lei pe lună.
Despre tranzacţia procurorului a aflat conducerea Procuraturii Generale (PG), iar peste trei luni, în septembrie 2008, acesta era eliberat din funcţie, din proprie iniţiativă, conform unui ordin al procurorului general. La scurt timp după plecarea din organele Procuraturii, Şaptefraţ procură un alt teren la Mileştii Mici, Ialoveni, plătind 6,37 milioane de lei, dar şi un teren agricol de 1,3 ha.
În decembrie 2008, acesta obţine licenţă de avocat, dar peste jumătate de an revine în procuratură, în funcţia deţinută anterior, cea de procuror în secţia nr.1, Direcţia control al urmăririi penale. La scurt timp după revenirea în PG, în urma unor articole din presă, Colegiul Disciplinar din cadrul PG iniţiază pe numele procurorului Şaptefraţ o procedură disciplinară, după ce acesta nu ar fi prezentat declaraţii cu privire la venituri şi proprietate după plecarea din organele procuraturii, nici la reangajare. În februarie 2010, procedura disciplinară a fost încetată, pe motiv că expirase termenul legal de aplicare a sancţiunii. Totuşi, cel mai probabil, în urma acestui caz, în aprilie 2010, Şaptefraţ este delegat pentru o lună la Procuratura Soroca. La sfârşit de aprilie 2010, acesta pleacă din nou din sistem în baza unei alte cereri de demisie.
Fiind avocat, în octombrie 2010, Ştefan Şaptefraţ vinde terenul şi construcţia de pe str. Sarmizegetusa nr. 53, procurate în 2008, Întreprinderii cu Capital Străin „Shan Lian International Group”, proprietara Centrului Comercial „Megapolis”, contra 19,5 milioane de lei, obţinând un profit de 8 milioane de lei. Astăzi, terenul vândut de procurorul Şaptefraţ aparţine companiei de construcţii Kirsan, aceasta cumpărându-l în iunie 2015. Cel mai probabil, în curând, acolo vor fi înălţate mai multe blocuri de locuit.
În decembrie 2013, Şaptefraţ îşi suspendă activitatea de avocat şi revine în Procuratură, fiind numit, la câteva luni de la revenire, în octombrie 2014, procuror interimar al Procuraturii Transporturi, funcţie pe care o deţine şi în prezent, mai scrie Ziarul de Gardă.
Potrivit declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pe 2014, procurorul Ştefan Şaptefraţ deţine, pe lângă casa în care locuieşte, alte câteva construcţii, cumpărate în 2009. În ultima sa declaraţie depusă, acesta nu indică nicio maşină, deşi, în actele precedente, depuse la reangajarea în procuratură, preciza că ar conduce, prin comodat, o Honda CRV şi un Volkswagen Multivan.
În octombrie 2014, procurorul Şaptefraţ declară că vinde cota-parte din firma „Vera-Trofim” SRL, pe care o deţinea, cu doar 10 mii de lei, deşi aceasta are un capital social de peste 400 mii de lei şi deţine un frigider pentru păstrarea fructelor şi legumelor la Piatra Albă, Ialoveni. Cu o lună înainte de a-şi vinde afacerea, acesta primeşte însă 6,7 milioane de lei de la acest SRL, bani care îi împrumutase firmei în 2011.
În 2013, în conturile procurorului au mai intrat 370 mii de lei în urma unei decizii judiciare, după ce, în martie 2012, acesta a acţionat în judecată Inspectoratul Fiscal de Stat pentru restituirea sumei achitate în plus, precizând că, în urma tranzacţiei din octombrie 2010 cu terenul de pe str. Sarmizegetusa, a achitat prea mulţi bani ca şi impozit. Toate instanţele de judecată i-au dat dreptate lui Şaptefraţ, obligând Fisc-ul să-i restituie peste 300 mii de lei, inclusiv penalităţi.
În anii 2010-2012, pe când nu activa în Procuratură, Şaptefraţ, împreună cu reprezentanţii familiei sale, au acumulat datorii de aproape 11 milioane de lei. Creditele indicate în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate sunt însă fără termen şi fără dobândă, semn că nu sunt luate de la vreo instituţie financiară.
Procurorul Şaptefraţ nu are înregistrat, astăzi, pe numele său, niciun SRL. Acesta însă a omis din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi firma „Elizeu Group” SRL, la care figurează printre fondatori, cu 33%, soţia sa, Elena Cobzac, Ivan Şaptefraţ, fratele său, dar şi Gheorghe Graur, nume similar cu al unui procuror de la Procuratura Criuleni. Candidatul la funcţia de şef al PA nu a indicat nici faptul că soţia sa este administratoarea Întreprinderii Mixte „Stelimar Com”, cu activităţi în comerţ. Firma este fondată de fiica procurorului, Maria, dar şi de un cetăţean ucrainean, Severian Gheras, şi are adresa juridică în casa procurorului din Tohatin.
Unul dintre copiii procurorului, Ştefan Şaptefraţ (poartă numele tatălui), a fost înmatriculat în 2015 la Institutul Naţional al Justiţiei, urmând, la absolvire, în 2017, să candideze pentru o funcţie de procuror. În decembrie 2011, un alt fiu al procurorului, Andrei, a primit de la părinţi, în urma unui contract de donaţie, un apartament de aproape 100 m.p. în sectorul Ciocana, Chişinău.