„Parlamentul subliniază situaţia complexă strategică şi militară la Marea Neagră şi susţine că sancţiunile UE împotriva Rusiei ar trebui să fie în continuare legate de implementarea acordurilor de la Minsk. Realitatea strategică din zona Mării Negre, unde Rusia a lansat un proces de militarizare pe termen lung, necesită o gestionare responsabilă din partea UE”, se arată în comunicat, citat de mediafax.ro.

Potrivit rezoluţiei, PE „sprijină categoric nerecunoaşterea anexării Crimeii de către Rusia şi îşi reiterează angajamentul faţă de independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite”.

„UE nu va recunoaşte anexarea ilegală a Crimeii şi a Sevastopolului”, anexarea încălcând Tratatul de prietenie, cooperare şi parteneriat dintre Ucraina şi Federaţia Rusă din 1997, se notează în text.

Eurodeputaţii „remarcă cu îngrijorare că anexarea ilegală a Crimeii a determinat o schimbare semnificativă a peisajului strategic din bazinul Mării Negre şi din zona adiacentă” şi „consideră că acţiunile agresive ale Rusiei reprezintă revenirea acesteia la abordarea ostilă bazată pe contrapunerea celor două blocuri”, atrăgând atenţia că, „prin ocuparea întregii peninsule, Rusia a câştigat o platformă de lansare foarte importantă atât către vest, cât şi către sud, unde Rusia şi-a stabilit un grup operativ naval permanent, precum şi că anexarea ilegală a Crimeii oferă Rusiei un Kaliningrad de sud, un alt avanpost în vecinătatea imediată a NATO”.

Totodată, rezoluţia exprimă preocuparea faţă de „intensificarea presiunii Rusiei asupra frontierelor estice ale UE, inclusiv asupra României, Poloniei şi statelor baltice, ceea ce reprezintă un risc major”.

Parlamentul European este „profund îngrijorat de actuala consolidare a capacităţilor militare defensive, dar şi ofensive, ale Rusiei în Marea Neagră şi de extinderea şi modernizarea planificată a flotei Rusiei din Marea Neagră, ce presupune achiziţionarea a şase noi submarine diesel moderne de tip Rostov pe Don şi a şase noi fregate de tip Amiralul Grigorovici”, reamintind că poziţionarea unor capabilităţi aeriene ofensive, precum şi modernizarea infrastructurilor militare din Crimeea vor consolida poziţia militară ofensivă a Rusiei şi capacitatea sa de a proiecta putere în afara teritoriului său.

Documentul mai prezintă faptul că Rusia şi-a consolidat capacităţile atât la nivel strategic, cât şi tactic. „Bombardierele cu rază lungă de acţiune capabile să poarte rachete de croazieră şi avioanele de recunoaştere care operează aproape de ţărmurile vestice ale Mării Negre pot pătrunde adânc în Europa Centrală”, se arată în rezoluţie.

Autorii raportului propun condamnarea faptului că Rusia furnizează sprijin direct şi indirect pentru separatişti, facilitând astfel continuarea războiului, şi-şi exprimă îngrijorarea cu privire la relatările privind crimele de război comise în regiunea controlată de separatiştii susţinuţi de Moscova.

Raportul subliniază faptul că regiunea Mării Negre ar trebui „să fie cu adevărat prioritară pentru Uniunea Europeană”, iar, în condiţiile în care actualul format al Sinergiei Mării Negre (SMN) nu mai este de actualitate, se solicită Comisiei Europene să elaboreze „o strategie cuprinzătoare a UE pentru regiunea Mării Negre”.

După votul din plen, rezoluţia urmează să fie trimisă Consiliului, Comisiei Europene, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, guvernelor şi parlamentelor statelor membre ale UE, precum şi tuturor ţărilor de la Marea Neagră.