Câteva zile mai târziu, la 26 iulie 2017, preşedintele a semnat un decret cu privire la decorarea unor reprezentanţi ai Republicii Moldova şi ai Misiunii OSCE în Moldova. Totodată, acesta menţionează într-o postare de pe reţele de socializare că au fost înaintate propuneri şi cu privire la decorarea unor participanţi la operaţiunea de menţinere a păcii din partea Federaţiei Ruse şi Ucrainei, doar că distincţiile pot fi acceptate doar „cu acordul ţărilor, reprezentaţii cărora sunt”.

Nu există temei legal pentru a satisface dorinţa Preşedintelui

Potrivit Promo-LEX, intenţia preşedintelui Dodon de a decora paramilitarii transnistreni şi pacificatorilor ruşi nu poate fi fundamentată juridic, gestul său fiind tratat de o bună parte a populaţiei drept o provocare la adresa victimelor războiului din 1992 şi o sfidare a normelor juridice în vigoare.

„Acţiunea de a conferi decoraţii unor reprezentanţi ai forţelor militare străine şi ai unor structurilor paramilitare ilegale, săvârşită de un cetăţean al Republicii Moldova, în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale a Republicii Moldova, dar în schimb în interesul altui stat, care îşi menţine forţele de ocupare pe teritoriul Republicii Moldova, urmează a fi calificate drept ilegale. Mesajul preşedintelui Dodon, în care spune că ar decora militarii transnistreni „dacă ar dori”, scoate la suprafaţă faptul că, oferirea decoraţiilor este mai degrabă o sugestie dată de preşedinte, în care ar recunoaşte statutul unor forţe paramilitare ilegale, aşa cum sunt cele transnistrene. Aceste acţiuni se încadrează în  prevederile art. 282 din Codul Penal, unde se menţionează că „organizarea, conducerea unei formaţiuni paramilitare neprevăzute de legislaţia Republicii Moldova, precum şi participarea la o astfel de formaţiune, reprezintă o infracţiune”. Procuratura are pe rol câteva cauze penale privind activitatea unor detaşamente militare ilegale pe teritoriul Republicii Moldova, însă nu există nicio sentinţă”, se spune în declaraţia emisă de Promo-LEX.

Totodată,  legea prevede că distincţiile de stat ale Republicii Moldova sunt ordinele, medaliile, inclusiv jubiliare, titlurile onorifice, care se conferă în semn de recunoştinţă şi apreciere a meritelor persoanelor fizice şi juridice ce s-au evidenţiat în timp de pace sau în perioada operaţiunilor militare. Iar „retragerea distincţiilor de stat se va efectua în cazul în care persoana decorată a săvârşit fapte ce contravin prevederilor Constituţiei RM”.

Astfel, potrivit normelor legale vizate mai-sus, inclusiv art. 282 al Codului Penal, distincţii de stat nu pot fi oferite militarilor transnistreni, aceştia făcând parte din structurile paramilitare ilegale potrivit Codului Penal RM,4 şi fiind o incompatibilitate prevăzută explicit de art. 34 al legii privind distincţiile de stat.

În situaţia în care oferirea distincţiilor de stat este cea mai înaltă formă de manifestare a aprecierii de către un stat, Promo-LEX vine să amintească despre unele „merite” ale forţelor „pacificatoare” atât de apreciate de Igor Dodon, care este gata să le decoreze.

„Nenumăratele cazuri de încălcare gravă a drepturilor omului, dar şi multiplele incidente din ultimii ani, au demonstrat faptul că, anume contingentul rus al acestei misiuni de pacificare, joacă un rol de consolidare, de fapt, a regimului de facto de la Tiraspol. În diferite zone ale regiunii transnistrene, aflate sub controlul direct al pacificatorilor ruşi, forţele paramilitare create de Tiraspol, şi-au permis mai multe abuzuri, demonstrând părtinirea acestora”, afirmă Promo-LEX, care vine cu o serie de exemple:

- La 6 februarie 2001, delegaţia moldovenească din Comisia Unificată de Control a adresat şefilor delegaţiei ruse şi transnistrene o scrisoare, în care protesta împotriva parţialităţii comandanţilor forţelor de menţinere a păcii. Aceştia erau acuzaţi că au permis introducerea de echipamente militare şi muniţii în zona de securitate şi crearea unităţilor paramilitare armate transnistrene. Delegaţia moldovenească sublinia în încheiere că, o asemenea atitudine din partea forţelor ruseşti de menţinere a păcii reprezintă o încurajare pentru transnistreni (§ 100 cauza Ilaşcu).

- Discuţiile intense despre necesitate reformării misiunii de pacificare din regiunea transnistreană au început după cazul lui Vadim Pisari, tânărul ucis în 2012 de un militar al trupelor ruse de menţinere a păcii, Rusia fiind condamnată la CEDO pentru acest caz (Pisari v. Moldova şi Rusia, cererea nr.42139/12).6 În concluziile sale, Curtea europeană constată că, a avut loc o încălcare a dreptului la viaţă prevăzut de art. 2 al Convenţiei, admisă de către militarul din contingentul rus al trupelor de menţinere a păcii. Totodată, CEDO stabileşte că, a existat un refuz total de colaborare a organelor de drept ale Rusiei cu cele ale Republicii Moldova în investigarea eficientă a cazului Vadim Pisari.

- La 1 martie 2013, reprezentanţii structurilor de forţă de la Tiraspol, traversând postul unilateral de pacificatori nr.10 (aflat în acel moment sub controlul militarilor ruşi),7 au intrat în oraşul Bender, unde au efectuat percheziţii cu aplicarea forţei asupra mai multor persoane aflate la o întreprindere din acest oraş.8

- Pacificatorii ruşi nu au avut nicio acţiune atunci când li s-a interzis proprietarilor de terenuri din Cocieri, Coşniţa sau Doroţcaia accesul la terenurile aflate în zona de control a acestora.

- În 2016, armata rusă publica anunţuri în presa din regiunea transnistreană pentru recruta prin contract militari în cadrul forţelor de menţinere a păcii,  ignorând protestele diplomatice din partea Chişinăului ca urmare a unei campanii de recrutare desfăşurată în regiunea transnistreană în cursul verii. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău s-a autosesizat şi a cerut Ambasadei FR să pună capăt acestor demersuri.

- Ultimul incident este cazul militarului forţelor de menţinere a păcii din partea Federaţiei Ruse, care s-a împuşcat mortal cu arma din dotare.10 Acest caz este o dovadă clară că pacificatorii ruşi nu sunt pregătiţi psihologic pentru o astfel de misiune importantă, şi prezintă un risc sporit pentru securitatea populaţiei din regiune.

Gestul preşedintelui continuă acţiunile de dezbinare a societăţii

„Prin repetarea de către Preşedintele Igor Dodon a intenţiei sale de decorare a militarilor ruşi şi paramilitarilor transnistreni, există riscul apariţiilor unor tensiuni periculoase. Un astfel de gest ar însemna o continuare a acţiunilor de dezbinare a societăţii şi desconsiderare a Constituţie, care, în art. 77, plasează Preşedintele în rolul de garant al suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării”, atenţionează Promo-LEX.

Potrivit Asociaţiei, preşedintele Igor Dodon ar urma să cunoască faptul că retragerea armatei străine şi a muniţiilor de pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de simpatiile sale personale şi de partid, nu este doar un angajament internaţional, asumat de Federaţia Rusă prin Acordul din 1992 şi a Rezoluţiei Adunării Parlamentare OSCE la Istanbul din 1999, ci şi o obligaţie a Federaţiei Ruse potrivit dreptului internaţional şi a prevederilor Constituţiei RM, care stipulează că orice stat străin este obligat să-şi retragă trupele militare la simpla cerere a RM fără a putea invoca probleme de ordin organizatoric sau de orice alt fel.

Este important de precizat că şi Curtea Constituţională a RM a pronunţat recent o hotărâre cu privire la neutralitatea Republicii Moldova, prin care a reiterat că „dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau a  baze militare, conduse şi controlate de către state străine, este neconstituţională”.

Potrivit Promo-LEX, insistenţa Preşedintelui de a susţine aspiraţiile Federaţiei Ruse în regiunea transnistreană ar duce la o nouă condamnare la CtEDO.

„Importanţa unui proces de reconciliere este fundamentul soluţionării paşnice a unui conflict. Cu toate acestea, înainte de a lua o decizie de apreciere a rolului contingentelor de pacificare ruse şi a forţelor transnistrene în menţinerea păcii, ar trebui mai întâi a fi desfăşurate discuţii publice. Decizia de decorare a anumitor persoane trebuie luată nu pe seama unor idei politice şi valori proprii de partid, ci în temeiul principiului meritocraţiei şi legalităţii”, mai atenţionează Asociaţia.

În context, Promo-LEX a ţinut să-i aminească preşedintelui Igor Dodon că ideile enunţate anterior privind decorarea militarilor ruşi şi transnistreni, dar şi susţinerea vădită a politicii unui stat străin, care îşi menţine ilegal forţele de ocupare pe teritoriul Moldovei, sunt acţiuni îndreptate împotriva suveranităţii şi inviolabilităţii teritoriale ale Republicii Moldova.