Potrivit specialiştilor în nutriţie, echilibrul de apă, oase, muşchi şi grăsime în organism duce la echilibru metabolic, adică la greutatea optimă şi starea de sănătate.

Există multe teorii legate de cantitatea de apă pe care trebuie să o consumăm, dar aceasta variază în funcţie de mai multi parametrii. Aceştia sunt: starea de sănătate, nivelul de activitate, sex, starea fiziologică - sarcina sau alăptarea, regiunea în care locuim. Zilnic pierdem apă prin mai multe procese fiziologice, cum ar fi transpiraţia, respiraţia, eliminarea urinei şi unele procese intestinale. Astfel, apa trebuie recuperată prin aport. Acest aport nu trebuie să fie numai din lichide, pentru că apa o putem lua şi din alimente.

În Metoda Balanică de prevenţie şi tratament, proporţia dintre grăsime şi apă este foarte importantă. Cu cât avem mai multă grăsime, cu atât avem o cantitate mai mică de apă. Pe măsură ce cantitatea de grăsime scade, procentul de apă creşte. Corpul nostru este 50-60% apa, uneori şi mai mult. Cantitatea de lichide zilnice trebuie să fie de aproximativ 2 l, iar în cazul bărbaţilor chiar de 3 l. Cantitatea minimă de apa trebuie să fie de 1,5 l.

Totodată, apa contribuie la eliminarea reziduurilor metabolice din organele vitale, transportă substanţele nutritive la celule şi asigură hidratarea nasului, urechilor şi gâtului.

Lipsa de apă poate duce la deshidratare, situaţie care apare atunci când nu există suficientă apă în organism pentru a se desfăşura funcţiile normale. Chiar şi deshidratarea uşoară ar putea determina un nivel scăzut de energie şi oboseală. Cauzele frecvente ale deshidratării includ, vărsăturile, diabetul, arsurile, febra sau transpiraţia excesivă. Dacă o persoană nu bea suficiente lichide atunci când vremea este caldă sau când face sport, se poate deshidrata. Manifestările deshidratării sunt diferite, pentru că sunt determinate de cantitatea de apă pierdută.

Iată câteva dintre simptomele uşoare de deshidratare: sete, pierderea apetitului alimentar, piele uscată, fierbinte, urină închisă la culoare, uscăciunea gurii, oboseală sau slabiciune, frisoane, amţeli.

Dacă pierderea de apă este mai mare se pot experimenta următoarele efecte ale deshidratării: accelerarea ritmului cardiac şi al respiraţiei, diminuarea transpiraţiei, micşorarea cantităţii de urină, creşterea temperaturii corpului, oboseală extremă, crampe musculare, dureri de cap, greaţă, furnicături la nivelul membrelor.

În cazuri de deshidratare avansată se poate ajunge la convulsii, pierderea cumoştiinţei şi chiar moarte. 

Deshidratarea poate duce, atât la persoanele aparent sănătoase, cât şi la cei cu diverse patologii, la diverse boli sau accentuarea unora existente. Acestea sunt scăderea protecţiei imunitare, tromboza, modificarea coagulării etc.

Activitatea fizică necontrolată poate duce la deshidratare, dar şi la o afectare articulară acută. 

De asemenea, consumul excesiv de apă poate contribui la eliminarea unor minerale importante, cum ar fi magneziu, potasiu şi alte săruri. Un om aparent sănătos nu are de ce să facă exces de apă. Corpul nostru produce apă în timpul proceselor metabolice. Mâncarea trebuie să reprezinte o sursă importantă de apă, prin legume, fructe, dar nu numai. Există şi intoxicaţia cu apă, chiar dacă foarte rară. Intoxicaţia cu apa se produce prin dezechilibru electrolutic la o cantitate de 100g/kg şi afectează preponderent copiii şi atleţii. 

Mai exisă o categorie de persoane afectate de aportul în exces de apă, cei care ţin dieta cu apă. Excesul reduce pofta de mâncare. Este adevărat, consumul adecvat de apă reduce efectele celulitei, constipaţiei şi ale îmbătrânirii. Excesul duce la supraîncărcare, intoxicaţie şi chiar deces.