O concluzie similară cu cea menţionată în avizul Comisiei de la Veneţia a fost formulată şi în studiul „Proiectarea sistemului electoral în Republica Moldova”, elaborat de Promo-LEX. Potrivit studiului menţionat, pentru Republica Moldova cel mai oportun ar fi fost implementarea unui sistem electoral proporţional cu circumscripţii electorale plurinominale şi liste deschise de candidaţi. În context, Asociaţia Promo-LEX reafirmă susţinerea sa pentru revenirea la sistemul electoral proporţional, cu stabilirea unor circumscripţii electorale plurinominale şi liste deschise de candidaţi.

Experţi mai spun că legea votată săptămâna trecută de socialişti şi majoritatea parlamentară controlată de PD conţine o mulţime de deficienţe grave. Printre defectele legii, punctate de experţi, se numără:

- Atribuirea dreptului de constituire a circumscripţiilor electorale uninominale permanente unui organ politic, şi anume Guvernului, care este subordonat majorităţii parlamentare, precum şi neincluderea hotarelor circumscripţiilor uninominale în corpul Codului Electoral;

- Negarea prevederilor art. 60 din Constituţie care stabileşte că, Parlamentul este organul reprezentativ suprem, iar alegerea deputaţilor într-un singur tur de scrutin va asigura o reprezentativitate mai redusă, comparativ cu alegerea Preşedintelui ţării dar şi primarilor, care au loc în două tururi de scrutin anume pentru a creşte reprezentativitatea;

- Stabilirea premiselor pentru încălcarea principiului egalităţii votului, ori pragul minim de accedere în Parlament în baza listei de candidaţi înaintată de partidele politice pe circumscripţia naţională va fi unui mai mare decât cel care va fi înregistrat în anumite circumscripţii electorale uninominale (spre exemplu la o participare de circa 50 la sută din alegători şi un scor electoral minim de 6% sau circa 84000 voturi, obţinut de un partid politic, ultimul ar putea delega în Parlament doar 3 deputaţi, adică circa 28000 voturi pentru un deputat, pe când în circumscripţia uninominală la aceiaşi rată de participare un deputat ar putea fi ales şi cu circa 3-5 mii voturi sau chiar mai puţin);

- Ignorarea recomandării Comisiei de la Veneţia legată de micşorarea pragului electoral, sau majorarea de facto de două ori a pragului electoral. Comparativ cu sistemul proporţional precedent, când un partid politic cu suport popular de 6% putea delega în Parlament cel puţin 6 deputaţi, conform noului sistem electoral, acelaşi partid politic cu un suport popular similar la nivel naţional va putea delega în Parlament cel puţin 3 deputaţi, adică de două ori mai puţin;

- Legea nr. 422 nu prevede nici un mecanism clar de vot pentru circa 158 mii de alegători care nu au nici domiciliu şi nici reşedinţă;

- Lipsa unui mecanism de exercitare a dreptului de vot în baza certificatului pentru drept de vot măcar pe circumscripţia naţională, de către alegătorii care în ziua alegerilor nu se vor afla pe teritoriul circumscripţiei uninominale;

- Diversificarea mecanismului de responsabilitate electorală pentru anumiţi concurenţi electorali înregistraţi în circumscripţiile uninominale, care vor fi obligaţi să depună actele necesare pentru înregistrare la consiliile electorale de circumscripţie iar cele de raportare financiară la CEC, ori ultima instituţie poate face faţă ambelor provocări în cazul asigurării condiţiilor optime de funcţionare;

 - Permisiunea acordată prin lege candidaţilor incluşi în lista naţională a partidelor politice de a fi în acelaşi timp şi candidaţi independenţi pe circumscripţii uninominale creează oportunităţi de finanţare indirectă, inegală şi la limita bunului simţ a campaniilor electorale acelor partide care vor admite astfel de situaţii;

- Lipsa unui mecanism legal clar prin care vor fi constituite (în baza localităţilor din mai multe unităţi administrativ teritoriale de nivelul II) consiliile electorale de circumscripţie pentru gestionarea procesului electoral în cadrul circumscripţiilor uninominale.

Legea cu privire la sistemul electoral mixt a fost votată joi, 20 iulie, în lectură finală de Parlament, promulgată peste câteva ore de preşedintele Igor Dodon şi publicată a doua a zi în Monitorul Oficial. 

Iniţiativa a fost susţinută de 74 de deputaţi PD, PSRM şi din Grupul Leancă, iar opoziţia parlamentară a părăsit sala, precizând că nu vrea să asiste la continuarea uzurpării puterii în stat. În pofida controverselor din jurul schimbării sistemului electoral, iniţiativa a fost adoptată de legislatori fără dezbateri şi întrebări.

Anterior, Comisia de la Veneţia a recomandat să nu fie modificat sistemul de vot, întrucât lipseşte un consens larg la acest subiect, iar viitorii deputaţi ar putea să fie influenţaţi de interese din afaceri. Ulterior, Parlamentul European a condiţionat alocarea celor 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova prin respectarea opiniei experţilor internaţionali.