[sondaj] Un cabinet de miniștri mai bun?

Până pe 31 iulie, e posibil să avem o nouă componenţă a guvernului, cu mai puţini miniştri (9 în loc de 16), dar cu mai multe cheltuieli de la buget, estimează experţii. Legea cu privire la reforma guvernului, iniţiată de V. Plahotniuc şi PDM, a fost promulgată marţi de preşedintele Ig. Dodon, iar premierul Pavel Filip are la dispoziţie 10 zile pentru a propune componenţa unui nou Guvern.

Un nou Guvern. Va fi mai bine?

Grigore Plămădeală, artist plastic

În 25 de ani, câte guverne s-au schimbat? Dar ce folos? Guvernele sunt pentru ei, nu pentru cei de la „plug”, vorba populară. Nu are de unde fi mai bine. Sub Plahotniuc şi Dodon, tot oamenii lor vor fi. Şi vor face ceea ce au făcut şi alţii, până la ei. Credite şi granturi curg cu sutele de milioane din Europa şi America, dar oricum suntem săraci. De ce? Pentru că americanii şi europenii nu pot da atât de mult, pe cât de mult pot fura bandiţii ăştia de la guvernare. Trăim în ţara hoţilor şi mincinoşilor. Unii te fură, alţii te mint. Personal, nu am nicio aşteptare de la această aşa-zisă reformă structurală a guvernului. Nu guvernul trebuie schimbat, dar sistemul, cu toţi vampirii ăştia încuibați la putere. Asta trebuie să facem.

Ludmila Bolboceanu, profesor universitar

Va fi mai bine? Greu de spus, pentru că nu ştim cine şi cu cine va fi schimbat. Iar asta contează. Faptul că vor fi mai puţine ministere poate că-i bine, sunt prea multe pentru o republică cu o populaţie în descreştere. Problema e alta, că nu avem un mecanism clar de selectare şi promovare a viitorilor membri de guvern. Cine sunt, ce experienţă au în spate, pe cât sunt de profesionişti. Nu apartenenţa politică, relaţiile de rudenie, lungimea picioarelor sau culoarea ochilor trebuie să determine alegerea. În guvern trebuie să vină oameni cărturari, cu un trecut frumos şi un prezent onorabil, ca cei din domeniu să poată zice: da, este cel mai bun sau unul dintre cei mai buni dintre noi. Se va întâmpla? Nu ştiu. Nu sunt într-atât de pesimistă ca să zic „nu”, dar nici prea optimistă.

Alexei Busuioc, primar de Capaclia, Cantemir

Dacă toate se vor reduce la diminuarea numărului de ministere, nu ştiu ce reformă mai e şi asta. Va fi mai bine? E prea devreme să spunem. Să treacă cel puţin 100 de zile şi atunci va fi mai clar ce-i cu această reformă, pentru ce şi pentru cine? Se vorbeşte mult că reducerea ministerelor va face economii la buget. Nu ştiu. Marile economii se ascund în reforma administrativ-teritorială, amânată pentru 2019, deşi raioanele nu mai au niciun sens, iar pentru întreţinerea corpului administrativ se chetuie anual de la 14 la 19 milioane de lei. Pentru fiecare raion. Înmulţiţi la 32 de raioane şi vedeţi costurile. De ce acum această reformă? În opinia mea, la mijloc e „lupta pentru cârnaţ” (putere). Suntem într-un an preelectoral, situaţia în republică e destul de neordinară şi tot ce-i posibil că guvernarea îşi doreşte o verticală a puterii mult mai dură şi mai bine controlată. Vom vedea ce „achiziţii” noi va face Filip în guvern şi atunci lucrurile vor fi mai clare. Pentru lume lucrurile cred că vor rămâne fără schimbări.

Valentin Dolganiuc, analist politic

O casă trebuie construită de la temelie. Or, temelia, în cazul nostru, lipseşte. Noi am reușit să punem această temelie în 1998-1999, prin crearea judeţelor, dar proiectul a fost, până la urmă, compromis de mai-marii vremii şi scos din uz… Dar „morala”, oricum, a rămas: reforma structurală a guvernului trebuie pornită de la reforma administrativ-teritorială. În lipsa unei reforme administrativ-teritoriale, bazată pe o autonomie locală veritabilă, toate sunt jocuri şi speculaţii politice. Reducerea numărului de ministere se face nu pentru economii sau o mai bună administrare a R. Moldova, ci pentru a avea un guvern mai compact, cu mai puţini miniştri, mai uşor de controlat, prin care să existe un acces mai mare la banii publici şi despre care să ştie cât mai puţină lume. Una la mână. Şi doi: pentru a mima reformele şi a pretinde partenerilor noştri externi creditele şi granturile contractate. Igor Dodon, ca şi în cazul cu ambasadorii, va avea şi el parte din acest „proiect”. Sunt convins că a negociat şi a obţinut locul la Apărare pentru cumătrul Gaiciuk. Şi posibil să nu fie singurul. Se joacă de-a Moldova şi îşi caută de interesele lor, care nu au nimic cu reforma, cu interesele R. Moldova sau ale simplilor ei cetăţeni.