Guvernarea de la Chişinău şi-a pus drept scop reducerea la tăcere a ONG-urilor care pot să vină cu critici la adresa regimului de la putere, afirmă deputatul român Matei Adrian Dobrovie, care amintește că cei mai importanţi donatori de asistentă către Republica Moldova sunt SUA, UE şi state membre ale comunităţii europene.
„Regimul politic de la Chişinău se inspiră tot mai mult din practicile nedemocratice ale lui Vladimir Putin. În ultima săptămână, obiectivul acestuia a fost reducerea la tăcere a ONG-urilor care pot avea propuneri de politici critice la adresa guvernului. În acest sens, Ministerul Justiţiei de la Chişinău a propus amendarea legislaţiei cu privire la activitatea organizaţiilor neguvernamentale cu prevederi care restricţionează implicarea acestora în acţiuni de monitorizare a procesului legislativ şi observarea alegerilor. În acelaşi timp este vizată şi imposibilitatea de a accesa mecanismul 2%, precum şi un control strict asupra finanţărilor din afara Republicii Moldova. Menţionez că cei mai importanţi donatori de asistentă către Republica Moldova sunt SUA, UE şi state membre ale acesteia (inclusiv România)”, scrie deputatul USR, pe pagina sa de facebook.
„Sper că autorităţile de la Bucureşti vor reacţiona şi că nu vor lăsa Republica Moldova să se transforme într-un al doilea Belarus. Nu cred că ar fi în interesul României dacă publicaţiile de limbă română sau ONG-urile finanţate din România şi-ar înceta activitatea doar pentru că primesc bani de la Bucureşti”, a conchis Matei Adrian Dobrovie.
Citește și: Lege ca în statele totalitare: Ministerul Justiției vrea să interzică finanțarea ONG-urilor din străinătate
Autoritățile de la Chișinău încearcă să adopte o lege prin care să interzică organizațiilor neguvernamentale finanțarea din străinătate, fapt considerat drept unul care pune în pericol funcționarea democrației în Republica Moldova.
Potrivit unei declarații semnate de mai multe organizații ale societății civile, Ministerul Justiției a venit cu unele propuneri adiționale la proiectul de Lege menit să înlocuiască Legea cu privire la asociațiile obștești și Legea cu privire la fundații, realizat de un grup de lucru format din mai multe ONG-uri.
Completările includ „prevederi speciale privind activitatea politică a organizațiilor necomerciale”, care în esență limitează activitatea organizațiilor neguvernamentale și stabilesc interdicții pentru finanțarea acestora, directă sau indirectă, din afara Republicii Moldova. Restricțiile se referă la organizații care contribuie la elaborarea și promovarea politicilor publice menite să influențeze procesul legislativ. Restricțiile se referă și la organizațiile care, potrivit inițiativei, pot participa sau interveni în activități politice, în campanii electorale, activități legate de programe electorale, susținere a partidelor politice, lideri a acestora sau candidați, acțiuni de promovare a acestora sau oricare acțiuni lansate de aceștia, desfășurate în comun sau separat, atât în alegeri în sensul Codului electoral sau chestiunile supuse referendumului, cât și în afara alegerilor. Aceste organizații nu vor putea accesa nici mecanismul 2%.
Ajustările, de asemenea, vizează și reguli suplimentare de transparență financiară a tuturor organizațiilor care beneficiază de finanțare din afara Republicii Moldova. Ele ar trebui să depună la Ministerul Justiției rapoarte financiare trimestriale și anuale. Asta chiar dacă aceste rapoarte se prezintă lunar și anual către organele fiscale ale Republicii Moldova. Mai mult, ONG-urile ar trebui să publice și alte rapoarte de confirmare a provenienței mijloacelor financiare și a veniturilor organizației, dar și ale membrilor organelor de conducere ale acestora. În plus, organizațiile vor trebui să depună și o declarație scrisă privind veniturile și cheltuielile din „activități politice” la Ministerul Justiției și Comisia Electorală Centrală și să o publice pe pagina lor web.
Pentru încălcarea rigorilor de mai sus, Ministerul Justiției va aplica sancțiuni organizației necomerciale și membrilor organelor de conducere ale organizației. Printre sancțiuni se numără amenda în mărimea fondului salarial lunar sau a valorii bunurilor materiale de care organizația a beneficiat contrar legii, oricare este mai mare, precum și lichidarea organizației, ultima fiind dispusă de judecător.
Organizațiile semnatare susțin că propunerile ministrului Justiției nu pot fi susținute sub nicio formă, deoarece acestea sunt contrare standardelor internaționale și pun în pericol întregul sector asociativ și democrația în Republica Moldova.