(doc) Fiul cu imobil de milioane al unui magistrat controversat accede în funcția de judecător prin decretul lui Dodon
Prin decretul președintelui Igor Dodon, marți, 11 iulie, după trei ani de încercări de a ajunge în sistem, Petru Harmaniuc, fiul judecătorului controversat, Valeriu Harmaniuc, urmează să depună jurământul pentru accedere în funcția de magistrat al judecătoriei Chișinău. Alte trei încercări ale lui Petru Harmaniuc de a obține statutul de judecător au eșuat după ce președintele Nicolae Timofti a respins candidatura acestuia, dar a lui Corneliu Crețu, fiul fostului judecător Gheorghe Crețu, condamnat în dosarul Pădurea Domnească, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a refuzat să le înainteze repetat.
În concursul pentru suplinirea celor patru funcții vacante de magistrat la Judecătoria Chișinău, anunțat la 7 martie curent, și-au depus dosarele 23 de persoane: șase magistrați care au solicitat transferul și 17 candidați la funcția de judecător. La 2 mai, după analiza dosarelor, plenul CSM a decis să înainteze președintelui Igor Dodon patru candidaturi, inclusiv cea a lui Petru Harmaniuc.
„Harmaniuc Petru a absolvit cursurile de formare inițială a candidaților la funcția de judecător, obținând media generală 9,46, fapt confirmat prin Atestatul de absolvire a INJ seria IJ nr. 00080. Prin hotărârea nr. 152/16 din 10 decembrie 2015 a Colegiului pentru selecție și cariera judecătorilor, i-au fost acordate 81 de puncte, iar prin hotărârea CSM nr. 547/22 din 09 iulie 2013, a fost considerat compatibil cu interesele funcției publice. Potrivit dosarului personal al candidatului Harmaniuc Petru, vechimea totală în funcțiile de specialitate juridică constituie peste 5 ani”, reține CSM în Hotărârea prin care candidatura lui Harmaniuc este trimisă lui Igor Dodon pentru numire în funcție.
La 30 iunie curent, Igor Dodon a semnat decretul de numire în funcție a judecătorului care deține o casă de milioane, ridicată pe când nu avea 26 de ani și care, anterior, alături de Corneliu Crețu, a fost respins de Timofti pe motiv că „nu corespund rigorilor Codului de etică al judecătorului”.
Pe pagina de Facebook, șeful statului publica mai multe fotografii din cadrul discuției pe numele cărora a semnat decrete de numire în funcție, precizând: „În cadrul discuției cu magistrații, am atenționat asupra importanței reformării sistemului judiciar în conformitate cu cele mai înalte standarde internaționale și a respectării supremației legii”.
Respectiv, în ședința din 11 iulie a CSM, Petru Harmaniuc, dar și alți patru judecători, ar urma să depună jurământul.
În toamna anului 2014, președintele Nicolae Timofti a respins candidaturile lui Corneliu Crețu și Petru Harmaniuc, propuse pentru numirea în funcția de magistrat la Judecătoria sect. Centru și, respectiv, sect. Râșcani din capitală, pe un termen de 5 ani, de către Consiliul Superior al Magistraturii.
„În procesul examinării candidaturilor prin prisma corespunderii lor exigențelor formulate în Legea cu privire la statutul judecătorului, precum și a informațiilor prezentate de instituțiile abilitate, șeful statului a constatat că aceste persoane nu corespund rigorilor Codului de etică al judecătorului. Necesitatea respectării cadrului juridic existent privind cerințele înalte înaintate candidaților la funcția de judecător, precum și spiritul reformelor în sectorul justiției, care se desfășoară în prezent în Republica Moldova, având ca scop și recăpătarea încrederii societății în procesul de înfăptuire a justiției, nu permit organelor abilitate cu atribuții de suplinire a funcțiilor vacante de magistrat să promoveze persoane referitor la care nu există dovezi că ar avea o reputație ireproșabilă”, se arată în scrisoarea expediată de președintele Nicolae Timofti membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Președintele țării a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să verifice suplimentar candidaturile menționate prin prisma integrității și compatibilității cu interesele funcției publice, se spunea în comunicatul președintelui.
Ulterior, cei doi au insistat ca CSM să-i propună repetat președintelui, însă, la 23 decembrie 2014, membrii Consiliului, după ce au examinat Nota informativă a Inspecţiei Judiciare pe marginea verificării temeiurilor de respingere a propunerii CSM de către șeful statului, nu au dat curs solicitărilor și au refuzat să propună repetat candidaturile acestora.
Crețu și Harmaniuc au insistat să obțină statutul de judecător și s-a înscris în concursul pentru suplinirea a două funcții vacante la Judecătoria sect. Centru din Chișinău, doar că la 13 ianuarie 2015, membrii CSM și-au dat votul în favoarea altor candidați.
În octombrie 2015, la cererea lui Petru Harmaniuc și Corneliu Crețu, CSM a remis către Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor materialele pentru o reevaluare a acestora. Ulterior, CSM i-a acceptat la concursul pentru funcția de Judecător la Judecătoria Chișinău. Însă, în ședința din 17 ianuarie curent, cei nu au reușit să obțină numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM.
Petru Harmaniuc este fiul fostului judecător Valeriu Harmaniuc, despre care presa a scris că a emis mai multe hotărâri controversate încă pe timpul când activa la Curtea de Apel Economică și că a intrat în vizorul SIS-ului pentru că ar fi emis hotărâri suspecte în detrimentul statului, favorabile unor grupări de interese financiare.
În 2014, Valeriu Harmaniuc și trei foști colegi ai săi de la instanța de apel economică, Aureliu Colenco, Eugeniu Clim şi Ala Nogai, au fost bănuiţi de pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii, după ce aceștia au emis în 2009 o decizie pe un litigiu dintre trei agenţi economici. Iniţial, CSM şi-a dat acordul ca magistraţii să fie urmăriţi penal, însă hotărârea CSM a fost anulată de CSJ. Procurorul general s-a adresat repetat, cu o solicitare similară, însă de acestă dată, membrii CSM au votat diferit, refuzând începerea urmăririi penale pe numele celor patru. Întâmplător sau nu, în aprilie 2014, cu o săptămână mai devreme ca procurorii să ceară acordul pentru a fi urmărit penal, Valeriu Harmaniuc a depus o cerere de demisie din funcția de judecător al Curții de Apel Bălți, acceptată de preşedintele Nicolae Timofti.
Într-un răspuns din iunie curent, pentru Centrul de Investigații Jurnalistice, Pentru Harmaniuc scria că începând cu vârsta de 18 ani s-a întreținut singur datorită activităților pe care le desfășura, iar imaginea care i-a fost creată – precum că tot ce deține este meritul exclusiv al părinților – este falsă. El susţine că, până să se angajeze în sistemul judecătoresc, a avut mai multe activităţi pentru care a fost remunerat. Cât despre refuzul lui Nicolae Timofti din 2014, Petru Harmaniuc a lăsat să se înţeleagă că fostul șef de stat nu a analizat fiecare candidatură în parte atunci când nu l-a acceptat la funcţia de magistrat alături de alţi trei colegi.
Potrivit informațiilor de pe portalul magistat.md, între 30 octombrie 2009-30 octombrie 2010, Petru Harmaniuc a ocupat funcţia de avocat-stagiar, în cadrul BAA „Facultatea de Drept” al Uniunii Avocaţilor din R. Moldova. Între 6 aprilie 2010-03 octombrie 2011 a fost jurist în cadrul Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie, iar în următorii doi ani a deţinut funcţia de asistent judiciar al Curţii Supreme de Justiţie, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ.
La 2 noiembrie 2015, Petru Harmaniuc a fost angajat în funcție de asistent judiciar nu la Judecătoria Centru mun. Chişinău.
În ultima declarație de avere, cea pentru 2015, Pentru Harmaniuc indică un venit de 28 252 de lei la CSJ și un salariu de 7 340 de lei pentru ultimele două luni ale anului. Acesta declarară terenul intravilan din Stăuceni cu o suprafață de 0,065ha pe care l-a cumpărat în 2005 cu 155 277 de lei și casa de 96,8 m.p., finisată în 2012, pe când nu avea încă 26 de ani. Harmaniuc indică o valoare cadastrală a imobilului, dar și a garajului și a altor construcții de pe același lot, de 1 107 304 lei.
Pentru Harmaniuc mai deţine cota de 1/4 dintr-un apartament cu suprafaţa de 65 m.p. de pe str. Igor Vieru din Chișinău. Despre acest apartament, fostul judecător Valeriu Harmaniuc a declarat că soţia sa împreună cu copiii au privatizat imobilul în anul 1997 cu suma de 971,75 lei.
Acum doi ani, Petru Harmaniuc deținea un Mercedes Benz E220 pe care l-a cumpărat în 2013 cu 255 000 de lei, dar și conducea prin comodat un BMW X5, fabricat în 2003, și o Toyota RAV–4 din anul 2002.
