Expertul în politici publice Dionis Cenuşă a modelat trei scenarii ca urmare a ultimatului de astăzi a premierului Chiril Gaburici. Analistul politic a scris pe blogul său că gestul şefului Executivului a surprins pozitiv opinia publică, dar că există o serie de variabile necunoscute în spatele „ultimatului lui Gaburici”.
Totodată, expertul admite din start că în politică lucrurile sunt mai complicate și e puțin probabil că Gaburici a decis să meargă împotriva întregului sistem, mai ales înainte de alegerile locale .În acest context, Dionis Cenuşă analizează demersul lui Gaburici prin prisma a trei scenarii. Analiza poate fi citită mai jos:
“Anunțul făcut de Gaburici despre faptul că va pleca din funcția de premier, dacă nu este demisă conducerea Procuraturii Generale, BNM și CNPF, a surprins pozitiv opinia publica. Posibil, pentru prima dată o bună parte a societății a căpătat dacă nu încredere, atunci cel puțin respect față de Gaburici.
Bineînțeles, aparențele sunt mereu atractive, în special când vine vorba de premierul Gaburici atotcriticat din prima zi al numirii sale în funcție. Dar în politică lucrurile sunt mai complicate și e puțin probabil că Gaburici a decis să meargă împotriva întregului sistem, mai ales înainte de alegerile locale (care ar putea deveni o catastrofă politică de proporții enorme pentru toate forțele pretins-europene).
Pentru că există o serie de variabile necunoscute în spatele „ultimatului lui Gaburici” și pentru că nu există (cel puțin deocamdată) loc în politica moldoveneasca pentru eroism (poate cu excepția Maiei Sandu și cazuri similare) vom analiza demersul lui Gaburici prin prisma următoarele 3 scenarii:
Scenariul I – Gaburici „PR-istul”
1. Guvernarea (PDM și PLDM) nu acceptă ideea demiterii Procurorului și celorlalți care fac parte din sistemul „statului capturat”.
2. Gaburici demisioneaza după cum promite, gestul lui fiind parte a unei acțiuni de PR pentru a-și salva imaginea după ce părăsește executivul.
Scenariul II – Gaburici „incomodul”
1. Guvernarea îl „sacrifică” pe Gaburici din cauza samovolniciei și „prieteniei cu partenerii europeni”:
2. Asistăm la un show politic bine regizat în care Gaburici este lăsat să înainteze un ultimatum convenabil pentru coaliția de la guvernare. Astfel, Gaburici părăsește functia de o manieră triumfătoare, iar Guvernarea caută pe altcineva pentru această funcție. Or, pe lângă propriile inițiative neautorizate, Gaburici a făcut foarte multe promisiuni partenerilor europeni, iar îndeplinirea a cel puțin câtorva dintre aceste amenință confortul coaliției.
Scenariul III – Gaburici „sacrificat”
1. Ultimatumul lui Gaburici este folosit pentru a crea un context politic ce ar favoriza reformatarea coaliției de guvernare.
2. Alegerile locale constituie un test de supraviețuire pentru partidele pretins pro-europene. Cel mai degrabă rezultatele vor fi negative pentru acestea, ceea ce le va impune să relanseze ideea un coalitii pro-europene largi.
În concluzie, regizorii „ultimatumului lui Gaburici” pot să recurgă la combinarea scenariile descrise mai sus pentru a se repoziționa din punct de vedere politic, având în vedere declinul continuu al popularității partidelor de la guvernare. Urmează să așteptăm o lună pentru a înțelege ce exact stă în spatele „ultimatumului lui Gaburici”.
