Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   (doc) Cine sunt și ce…

(doc) Cine sunt și ce avere au pretendenții la șefia PCCOCS

Trei procurori aspiră la fotoliul de șef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Este vorba despre șeful interimar al structurii create la 1 august 2016, Nicolae Chitoroagă, șeful procuraturii Anenii Noi, Aurel Burlacu și procurorul-șef al r. Strășeni, Alexandru Rață. Alți opt procurori și-au depus candidaturile pentru cele patru funcții vacante de șef-ajunct al PCCOCS.

Nicolae Chitoroagă asigură interimatul PCCOCS –  procuratură specializată în exercitarea şi conducerea urmăririi penale, reprezentarea învinuirii în instanţele de judecată în cauzele vizând infracţiunile de tortură, cele cu caracter terorist, cele săvârşite de organizaţiile criminale, precum şi în alte cauze date în competenţa sa prin lege – din ziua în care instituția a fost formată, 1 august 2016.

Nicolae Chitoroagă este procuror încă din anii ʼ90. După fondarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC), Chitoroagă a fost şeful Direcţiei Urmărire Penală a instituţiei, iar ulterior a activat şi în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Şefia lui Chitoroagă de la CCCEC a coincis cu dosare de rezonanţă instrumentate împotriva unor politicieni sau funcţionari care erau în opoziţie cu guvernarea comunistă de atunci, Serafim Urechean, Vladimir Şarban sau Constantin Becciev. Tot în acea perioadă, Centrul îl aresta pe Victor Ţurcan, pe atunci preşedinte al Victoriabank, într-un dosar de rezonanţă. În acea perioadă, banca a fost suspusă unui atac de tip raider. Presa a scris că Chitoroagă este naşul lui Igor Popa, actualul şef al Procuraturii mun. Chişinău, dar şi cumătru cu fostul procuror general, Valeriu Gurbulea.

În 2013, Andrei Pântea, care după demisia lui Valeriu Zubco a devenit procuror general interimar, a cerut Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) tragerea la răspundere disciplinară a procurorului Chitoroagă pentru „îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”. Doar că, propunerea nu a fost susţinută de membrii CSP, care au refuzat să fie iniţiată o procedură disciplinară pe numele lui Chitoroagă.

Conform ultimei declaraţii disponibile cu privire la venituri şi proprietate depuse de Nicolae Chitoroagă, aflăm că procurorul deţinea două apartamente, unul de 53 m.p., procurat în 2005, şi altul de 144,8 m.p., al cărui proprietar a devenit în 2012, în urma unui contract de cesiune. Chitoroagă menţiona că deţine şi un automobil de model Toyota, fabricat în 2007 şi dobândit în 2013 prin procură.

Surse din cadrul PG susţineau încă în august 2016 că anume Chitoroagă va fi cel care va câştiga concursul anunțat pentru şefia acestei instituţii.

Citiți AICI Şefi mulţi şi salarii mari la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale

Cel de-al doilea pretendent la șefia procuraturii specializate este Aurel Burlacu.  Acesta face parte din lista celor 34 de justițiabili consideraţi responsabili de faptul că, în ultimii ani, R. Moldova a pierdut 11 dosare în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO). Mai mult, Burlacu, alături de procurorul Igor Lamba și  judecătorul Vitalie Cotorobai, ar urma să plătească cea mai mare despăgubire statului, de 20 mii de euro, după ce nu ar fi investigat eficient un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat.

R. Moldova a pierdut la CtEDO în luna februarie 2015, după ce Veronica Ciobanu, o tânără care s-a adresat la Înalta Curte pentru dreptate, semnalând că oamenii legii din R. Moldova nu au investigat eficient şi sub toate aspectele un accident rutier din 6 aprilie 2006, când soţul său, taximetrist, aflându-se la volanul unui automobil LADA, s-a ciocnit, mortal, cu un BMW Seria 5, şoferul căruia nu a fost găsit responsabil de justiţia din R. Moldova. Curtea a decis ca statul să-i plătească reclamantei 20 mii de euro, drept prejudiciu moral, plus orice taxă care poate fi percepută. Curtea a considerat că „modul în care autorităţile naţionale au desfăşurat investigaţia îi poate crea impresia unui observator independent că ele nu au încercat cu adevărat să elucideze circumstanţele cauzei şi să descopere adevărul”. Igor Lamba, fost procuror în cadrul Procuraturii Hânceşti, actualmente delegat la Procuratura Generală, dar şi Aurel Burlacu, actualul procuror al r. Anenii Noi, fost procuror la Hânceşti, au fost acuzatorii de stat care au gestionat acel dosar. Împreună cu Vitalie Cotorobai, judecător de instrucţie la Judecătoria Hânceşti, cei trei urmează să plătească, în total, 20 mii de euro.

În februarie 2016, Burlacu declara pentru ZdG că nu este informat despre dosar, dar că nu are acești bani. „Întrebarea e dacă am banii ăştia (zâmbeşte, n.r.). Eu sunt sigur că instanţa nu o să accepte cererea. Legea cu privire la agentul guvernamental a intrat în vigoare în 2015. Acolo se menţionează că se trage la răspundere timp de trei ani de zile. Dar, cazul a avut loc în 2008. Are importanţă când a avut loc încălcarea, în 2008. Da, pe asta mizez”, explică procurorul. Acesta susţine că nu a vorbit cu celelalte două persoane implicate în acest dosar, dar pasează vina spre judecătorul de instrucţie, Vitalie Cotorobai. „El a luat ultima decizie pe caz”, susţine Burlacu, precizând că lista cu funcţionarii acţionaţi în judecată ar fi una „făcută selectiv”.

Citiți AICI Dosarele de 2 milioane ale judecătorilor și procurorilor

Cel de-al treilea candidat la funcția d eșef al PCCOCS este Alexandru Rață. În aprilie 2016 acesta a fost numit pentru un mandat de cinci ani la șefia Procuraturii r. Strășeni după un concurs la care nu a avut niciun concurent. Acum trei ani, în martie 2014, ZdG a scris că Alexandru Raţă este sărac lipit pământului, conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă la început de 2013, dar că în realitate locuieşte într-un imobil de milioane, iar membrii familiei sale se plimbă cu maşini de lux. După acest articol pe atunci Comisia Națională de Integritate a inițiat un control și a stabilit că acuzatorul de stat a încălcat regimul juridic al declarării  veniturilor şi proprietăţii pentru că nu a indicat imobilele deținute, conturile bancare, o datorie existentă și calitatea de fondator a soției sale la SC „MazboCom” SRL  şi SC „Gala Modei” SRL.

În ultima declarație de avere disponibilă, cea pentru 2014, Rață indică un salariu de 110 678 de lei, o donație de la părinți în valoare de 45 de mii de lei, imobilul pe care nu l-a declarat anterior, da rși un automobil de model BMW X5, fabricat în 2008 și condus prin comodat din 2015.

Citiți AICI [FOTO/DOC]Procurorul de Străşeni, sărac în declaraţii, cu soție în mașină de lux şi casă de milioane

Potrivit informațiilor PG, Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor a atribuit tuturor candidaților calificativele „foarte bine” sau „excelent”, iar în ședința din 14 iulie urmează să se exprime Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor.