„Când am preluat funcţia de ambasador al UE la Chişinău, ţara era văzută ca o fruntaşă a Parteneriatului Estic. RM a primit liberalizarea vizelor - prima în Parteneriatul Estic. Acordul de Asociere a fost semnat în 2014 şi a început să fie aplicat cu titlu provizoriu până în 2016, când a intrat în vigoare în totalitate, împreună cu Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA). Aş spune că în ultimii ani ţara a avansat în cooperarea cu UE, relaţiile comerciale au crescut enorm - 64% din exporturile moldoveneşti merg acum pe piaţa UE datorită DCFTA. Din păcate, ţara a trecut prin perioade de instabilitate politică şi criză - mă refer aici la furtul unui miliard de dolari şi la criza ulterioară în sistemul bancar şi la nivel politic. Acest lucru ne-a forţat să privim situaţia cu mai multă prudenţă şi circumspecţie. O parte din încrederea anterioară a fost zdruncinată”, afirmă oficialul UE.

Deşi a fost elaborată o Foaie de parcurs a reformelor prioritare pentru punerea în aplicare a Acordului de Asociere şi s-ar fi înregistrat unele progrese în anumite domenii, ambasadorul Uniunii Europene spune că UE şi-ar fi dorit să fi fost făcute mai multe.

„Este important ca acestea să fie puse în aplicare pe deplin şi într-un mod eficient, astfel încât beneficiile cooperării cu UE să fie resimţite la nivelul tuturor cetăţenilor, care sunt principalii noştri parteneri. Există încă domenii în proces de îmbunătăţire şi reformă: lupta împotriva corupţiei este extrem de importantă, consolidarea statului de drept, independenţa Justiţiei, libertatea şi pluralismul mass-media rămân în centrul atenţiei noastre şi sunt esenţiale pentru a duce ţara spre o democraţie pe deplin funcţională”, a declarat Pirkka Tapiola, într-un interviu pentru portalul Anticorupţie.

„Continuăm să oferim un sprijin considerabil pentru toate aceste reforme, cu expertiză, dar şi sub aspect financiar - şi aici ne-am îndreptat mai mult spre investiţii directe în infrastructură şi proiecte care îmbunătăţesc în mod direct viaţa oamenilor şi merg dincolo de sprijinul bugetar. Ceea ce lipseşte încă este implementarea unei transformări reale. Mai există cale de parcurs până Europa va fi construită acasă”, a punctat Pirkka Tapiola.