Pe 2 iunie, la vama Leuşeni, a avut loc inaugurarea oficială a Postului de Inspecţie Sanitar-Veterinară şi Fitosanitară la frontieră de la Leuşeni. Postul completează reţeaua de puncte de control veterinar şi fitosanitar, construite cu suportul financiar al Băncii Mondiale, aflate în gestiunea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA).

O investiţie de circa 2,5 milioane dolari

Alte trei puncte de control la frontieră au fost deja construite şi funcţionează la posturile vamale de la Tudora, Criva şi portul internaţional Giurgiuleşti, care corespund tuturor cerinţelor în domeniul siguranţei alimentelor şi sunt dotate cu utilaje şi echipamente pentru prelevarea, păstrarea şi transportarea probelor produselor importate, frigidere cu diferite regimuri de temperatură şi depozite ce vor permite păstrarea probelor producţiei suspecte până la primirea rezultatelor de laborator.

Punctul de Inspecţie la Frontieră Leuşeni este cel mai mare, având aproximativ 1.350 de metri pătraţi de spaţiu operaţional, şi unicul care va inspecta nu doar produsele alimentare de origine animalieră şi non animalieră, dar şi importul animalelor vii. ANSA promite că aici va fi amplasat cel mai modern utilaj pentru laboratoare, dispozitive şi rampe pentru pentru încărcarea-descărcarea mărfurilor, încăperi pentru animalele întreţinute în carantină.

Investiţiile totale în cele patru posturi de la frontiere se ridică la peste 2.5 milioane dolari, bani oferiţi de Banca Mondială, în cadrul Proiectului „Agricultura competitivă din Moldova”.

De menţionat că fondarea punctelor de control la frontieră este unul dintre obiectivele principale ale Republicii Moldova în cadrul Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător semnat cu Uniunea Europeană.

Când graba strică treaba

Autoritatea însă nu spune nimic despre motivele pentru care această unitate a fost dată în exploatare cu o întârziere de aproape patru ani.

Astfel iniţial ANSA insista ca postul urma să fie gata la finele anului 2013. Ulterior Guvernul a stabilit ca termen de dare în folosinţă a întregii reţele, inclusiv postul de control veterinar şi fitosanitar de la Leuşeni, finele anului 2016, conform Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană.

O analiză realizată de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) arată cum lucrările la acest obiectiv, dar şi altele, s-au majorat de 2,5 ori şi au fost întârziate cu cel puţin trei ani.

Prima licitaţie pentru lucrările de construcţie a fost anunţată aproape patru ani în urmă. Mai precis pe 19 iulie 2013, valoarea estimativă a achiziţiei constituind 855.000 de dolari (circa 10,8 milioane de lei la cursul de schimb de atunci). Din cadrul comisiei de evaluare au făcut parte reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), Ministerului Finanţelor, ANSA şi Unitatea Consolidată pentru Implementarea şi Monitorizarea Proiectelor în Domeniul Agriculturii (UCIMPA).

În cadrul concursului au fost depuse trei oferte: consorţiul format din Horeco Impex SRL şi Frigoclima SRL (România şi Moldova) – 13,5 milioane lei; Badprim SRL – 11,5 milioane şi Oztor SRL - 13,4 milioane lei. Obiectul licitaţiei l-a constituit nu doar lucrările de construcţie, ci şi serviciile de proiectare ale punctului de control Leuşeni.

„În aceste condiţii nu este clar, în baza căror criterii, comisia de licitaţie, la aprobarea caietului de sarcini a stabilit termenul de execuţie al contractului de două luni, fiind evident că acesta este un termen insuficient pentru prestarea serviciilor date”, susţine CNA. Astfel se constata că cerinţele impuse erau ireale, iar lucrările de construcţie nici nu puteau începe în acest termen, fiind necesară aprobarea prealabilă a proiectului de autorităţile publice responsabile.

Potrivit CNA, instituţia care a compromis realizarea mai operativă a proiectului a fost chiar beneficiarul - ANSA, care în anul 2013, era condusă de actualul şef al instituţiei Gheorghe Gaberi.

„La începutul lunii iulie 2013, ANSA a solicitat de la UCIMPA “examinarea în regim de urgenţă a posibilităţii construcţiei Postului de control sanitar-veterinar şi fitosanitar de la Leuşeni … separat de celelalte 3 posturi (Tudor, Criva şi Giurgiuleşti)”.

Conform demersului ANSA, finalizarea lucrărilor trebuia să fie asigurată pe 11 octombrie 2013, „când Moldova urma să fie vizitată de către Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş”.

În acest sens, ANSA a solicitat ca “proiectarea şi construcţia să fie efectuate în mod simultan”, ceea ce contravine cadrului legal existent. UCIMPA de comun cu Banca Mondială au elaborat caietul de sarcini şi au publicat anunţul cu privire la organizarea concursului, termenul limită de depunere a ofertelor fiind stabilit pentru data de 21 august 2013, iar demararea lucrărilor era planificată la sfârşitul lunii august.

Oferte respinse din motive bizare

Rezultatul a fost însă unul dezastruos: toţi ofertanţii au fost discalificaţi. De exemplu oferta Badprim, care a propus cel mai mic preţ a fost respinsă, drept motiv fiind invocată „neîntrunirea condiţiilor de calificare şi, anume, existenţa a cel puţin două contracte realizate cu succes de natură şi complexitate similară”.

Comisia de licitaţie a indicat că din contractele prezentate de către Badprim relevant era doar contractul cu privire la construcţia terminalului vamal din Kaliningrad, Rusia, în valoare de 294,2 milioane lei (de 30 ori mai mare decât cel de la Leuşeni), celelalte şase contracte prezentate, în valoare de 15-33 milioane lei fiind apreciate drept irelevante.

Şi Oztor SRL, care a propus al doilea preţ ca mărime, a fost descalificat pentru că îşi asuma obligaţia să execute contractul în termen de 3,5 luni, adică până la sfârşitul anului 2013. Acest fapt a fost apreciat de către comisia de licitaţie „ca o încălcare gravă a condiţiilor impuse de caietul de sarcini, prin depăşirea termenului de execuţie cu 75%”.

Al treilea ofertant, consorţiul moldo-român a fost descalificat pe motivul neprezentării dovezi cu privire la executarea unor contracte similare. Urmare a acestor erori comise de comisie, proiectul nu a fost realizat nici în următorii trei ani. În plus costul lui s-a majorat semnificativ.

După eşecul primei licitaţii a fost luată decizia cu privire la separarea în două contracte diferite a lucrărilor de proiectare şi a celor de construcţie. În calitate de proiectant a fost selectat IGC Construct SRL, pe 21 octombrie 2013, fiind încheiat contractul ce prevedea efectuarea lucrărilor în decurs de 45 de zile. La finele anului 2013 lucrările de proiectare nu erau finalizate.

În consecinţă, licitaţia repetată pentru lucrările de construcţie a fost organizată abia peste un an, pe 1 decembrie 2014, învingătoare fiind desemnată Building Astrom SRL din România.Firma se angaja să facă lucrările contra sumei de 17,6 milioane lei (977.400 de dolari), adică cu 6,1 milioane lei mai mult decât cea mai mică ofertă de la prima licitaţie. Diferenţa mare în lei se datora şi devalorizării abrupte a leului în anii 2014-2015.Dar lucrările nu au fost realizate nici de această firmă. Compania a reuşit să execute doar o treime din lucrările de construcţie în valoare de 5,3 milioane lei (257.500 dolari), după care a intrat în insolvenţă.

CNA acuză ANSA

Aşa că în aprilie 2016, UCIMPA organizează un nou concurs pentru efectuarea lucrărilor, dar la pachet sunt două puncte de inspecţie la frontieră: Leuşeni şi Giurgiuleşti.

La data limită (3 iunie 2016), au fost prezentate câteva oferte:
1. Consorţiul format din Horeco Impex SRL (România) şi Frigoclima SRL (Moldova) - 28,2 milioane pentru lucrările de la Leuşeni şi 11 milioane pentru Giurgiuleşti.
2. Consorţiul format din: Iasicon SRL (România) şi Acar-Construct SRL (Moldova) 26,6 milioane pentru lucrările de la Leuşeni şi 10,2 milioane pentru cele de la Giurgiuleşti.
3. Badprim SRL - 25,8 milioane lei doar pentru lucrările de la Leuşeni.
4. Consorţiul format din Sarco-Service SRL (Moldova) şi Wincon SRL (Romania) - 19,4 milioane lei pentru lucrările de la Leuşeni.

CNA a constatat că, în cazul lucrărilor de la punctul Giurgiuleşti, între membrii comisiei nu au existat careva divergenţe şi pe 18 iulie 2016, în baza raportului de evaluare, a fost declarat câştigător consorţiul firmelor Iasicon SRL (România) şi Acar-Construct SRL (Moldova).

Cât despre Leuşeni, aici iarăşi s-au iscat divergenţe esenţiale între membrii comisiei. Iniţial, membrii comisiei de licitaţie au decis desemnarea consorţiului Sarco-Service SRL (Moldova) şi Wincon SRL (Romania) în calitate de câştigător al licitaţiei. Însă ANSA a refuzat aprobarea raportului dat de evaluare, invocându-se neîntrunirea integrală de către ofertant a condiţiilor de evaluare.

Astfel administraţia ANSA a solicitat de la UCIMPA nu doar discalificarea consorţiului Sarco-Service şi Wincon, dar şi desemnarea ofertantului următor.

„Ţinând cont de necesitatea demarării lucrărilor de construcţie a PIF Leuşeni în cel mai scurt termen pentru a reuşi finalizarea lucrărilor până la sfârşit de an, solicităm ca în strictă conformitate cu procedurile Băncii Mondiale să propuneţi următorul candidat care corespunde tuturor exigenţilor stabilite în Documentele de licitaţie şi Ghidul Băncii Mondiale”. insista administraţia ANSA.

„Din experienţa anterioară pe care o avem cu acest consorţiu, la Posturile de Inspecţie la Frontieră Tudora şi Criva, ne-am convins personal despre incapacitatea lor de a-şi onora obligaţiile contractuale în termen, având întârzieri în execuţia obiectelor sus menţionate mai mult de un an”, susţinea ANSA.

Specialiştii CNA constată caracterul tendenţios al argumentelor prezentate de către ANSA în vederea descalificării ofertantului. „Faptele imputate acestuia şi anume neexecutarea în termen a PIF Criva şi PIF Tudora nu au fost admise din vina ofertantului, din moment ce însăşi inacţiunile ANSA, în calitate de beneficiar, a dus la compromiterea termenului de executare”, se mai arată în analiza CNA.

Gaberi: CNA se ocupă de manipularea opiniei publice

Gheorghe Gaberi, actualul director ANSA, susţine că aceste acuzaţii sunt nefondate, iar analiza făcută de CNA este "o manipulare a opiniei publice", care ar fi fost făcută la comanda unei companii, ce a executat prost lucrările de construcţie a altui post de frontieră.

"Sunt nişte poveşti. Cei de la CNA nici măcar nu au fost la ANSA să se documenteze. De exemplu, ei spun că preţul ar fi de două ori mai mare, dar în 2013 cursul dolarului era mult mai mic decât cel actual. În al doilea rând suprafaţa punctului de frontieră în formula actuală este de două ori mai mare, decât se planifica în 2013", a declarat Gaberi pentru Mold-street.

Şeful ANSA susţine că dacă rămânea şef la ANSA după anul 2013, apoi postul de la Leuşeni era gata deja în anul 2014, în varianta iniţială, adică cu o suprafaţă mai mică. Ulterior s-a decis ca proiectul de construcţie a fost modificat şi îmbunătăţit.

Gheorghe Gaberi a mai spus că va cere CNA să scoată analiza de pe pagina web.

De notat că în final ANSA a semnat contractul cu firmele Iasicon şi Acar-Construct, iar oferta lor finală a fost de 22,3 milioane lei (circa 1,1 milioane dolari), la care s-au adăugat încă circa un milion de lei pentru lucrări suplimentare.

Iasicon este una dintre cele mai mari companii de construcţie din Iaşi, iar Acar-Construct este deţinută de Ivan Cantarjiu, a cărui firmă nu a dus la capăt mai multe proiecte de construcţie şi reparaţie în epoca comunistă, inclusiv a sediului Preşedinţiei, pentru care s-au cheltuit în anul 2009 peste 100 de milioane lei. În plus Iasicon şi Acar-Construct au mai câştigat alte câteva licitaţii pentru ANSA, inclusiv pe cea de reconstrucţie a oficiului nou, care urmau a fi finalizate la finele lunii august 2015, dar au fost gata abia la finele anului 2015.

Astfel construcţia postului de inspecţie la frontieră Leuşeni a durat aproape patru ani şi a costat cu aproape 200.000 de dolari mai scump. Este adevărat că are o suprafaţă mai mare şi este echipat cu utilaj mai performant.  

Concluzia specialiştilor de la CNA este că „din toate contractele privind construcţia PIFurilor (Posturilor de Inspecţie la Frontieră n.r.), al căror beneficiar este ANSA, nici unul nu a fost executat în termenii stabiliţi, finalizarea acestora fiind tergiversată în mod semnificativ”.