Motivul pentru care Artur Cozma a scris cerere de demisie din funcția de membru al CCA: Ce i-a REPROȘAT Voronin?
Proaspătul membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), Artur Cozma, a scris cerere de demisie din funcție ieri-dimineață chiar în fața liderului comuniștilor Vladimir Voronin, după ce aceștia au avut o discuție aprinsă.
Surse din cadrul Partidului Comuniștilor au declarat pentru Ziarul NAȚIONAL că Voronin l-a chemat pe Cozma în biroul său de la partid pentru a-i reproșa faptul că, la ultima ședință a CCA, a votat pentru sistarea emisiei postului rusesc de televiziune „Rossia 24”, urmare a unei monitorizări a acestei instituții care a stabilit încălcări grave ale pluralismului de opinii în emisiunile informative și analitice retransmise în R. Moldova.
Voronin i-ar fi spus lui Cozma că această decizie ar putea dăuna partidului în plină campanie electorală, iar în semn de protest, Cozma a scris cerere de demisie și a lăsat-o pe masa liderului comuniștilor.
Pentru a-i arăta că „datorită partidului” Cozma a ajuns în CCA, Voronin a dat indicații ca pe site-ul partidului (!) să fie anunțat faptul că acesta a scris cerere de demisie „din proprie inițiativă”, apoi l-a trimis pe deputatul comunist Corneliu Mihalache să ducă cererea la Secretariatul Parlamentului.
Mihalache a admis, într-o discuție cu reporterul Ziarului NAȚIONAL, că Voronin și Cozma s-au certat.
Artur Cozma a promis că va organiza mâine o conferință de presă pentru a explica situația.
CITIȚI ȘI PROPAGANDĂ // CCA a SUSPENDAT emisia postului „Rossia 24” în R. Moldova și a împărțit AMENZI celor care retransmit alte posturi rusești
Salariile din Chișinău, mai mari decât în alte regiuni ale R. Moldova: Ce retribuții au primit în 2023 chișinăuenii
Un deputat de la Chișinău deconspiră „adepții fascismului putinist în R. Moldova” care „sunt ușor detectabili”: „Fac navetă în Rusia, concurând acolo pentru postura de trădător Nr.1, cu condiția că vor fi remunerați din gros de regimul de la Kremlin”
Trei case tradiționale țărănești din satele Butuceni și Morovaia, restaurate în cadrul unui proiect comun cu România, finanțat de UE