Declarație la nivel înalt: Semnarea Acordului de Asociere cu UE nu constituie scopul final pentru Moldova

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Semnarea și ratificarea Acordului de Asociere nu constituie scopul final în relațiile dintre UE și Republica Moldova, țara noastră având perspectivă europeană și ar putea depune cererea de aderare la UE cu condiția de a se ralia la principiile democrației, de a respecta libertățile fundamentale, drepturile minorităților și de a garanta statul de drept. Declarația face parte din actul emis de membrii celei de-a patra reuniuni a Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova, întruniți ieri la Chișinău.

Declarația finală a Comitetului Parlamentar de Asociere (CPA) cuprinde un șir de domenii în relațiile bilaterale UE-RM și recomandările privind îmbunătățirea acestora. Astfel, CPA a reamintit că „scopul Acordului de Asociere este de a aprofunda în mod semnificativ relațiile politice și economice dintre Republica Moldova și UE”, punctând că „aplicarea pe deplin a Acordului va aduce îmbunătățiri tangibile pentru viața de zi cu zi a cetățenilor moldoveni în sfere cum sunt educația, ocuparea forței de muncă, statul de drept și justiția și le va spori nivelul de viață și securitatea”.

Totodată, Comitetul Parlamentar a subliniat „importanța supremă a luptei veritabile împotriva corupției, îndeosebi la nivel înalt”; a reiterat faptul că este nevoie de „instituții de stat depolitizate și de eradicare a corupției la toate nivelele pentru ca procesul de reformă să aibă credibilitate în ochii publicului”; exprimându-și regretul față ce „tempoul lent de punere în aplicare a pachetului legislativ privind integritatea adoptat în august 2016”. Potrivit recomandărilor, este necesar de „a asigura un proces vigilent de selecție a unei conduceri și a unor inspectori cu adevărat independenți la Autoritatea Națională de Integritate și de a aloca finanțe suficiente pentru funcționarea acesteia, inclusiv de a introduce un sistem eficient de e-declarație a proprietăților până la sfârșitul lui 2017”.

Declarația CPA accentuează „importanța supremă a unei reforme profunde a sistemului justiției și, în acest sens, așteaptă o nouă strategie de reformă a justiției; subliniază necesitatea de a îmbunătăți transparența și imparțialitatea selectării judecătorilor și procurorilor, în special, prin stabilirea unui punct unic de lansare a carierei în sectorul judiciar corespunzător criteriilor de integritate și asigurării unei instruiri profesionale minime pentru toți magistrații; reamintește de înaltele așteptări ale cetățenilor față de procesele judiciare privitoare la frauda bancară și de necesitatea de a-i chema în fața justiției pe toți cei răspunzători; își exprimă, prin urmare, dezamăgirea privind lipsa de progrese în dosarele penale care au urmat publicării rezultatelor primei faze a investigației Kroll; face apel la autoritățile relevante de a publica raportul Kroll în cea de-a doua fază a investigației de îndată ce va fi disponibil; subliniază faptul că toate procesele de judecată ar trebui să se desfășoare în conformitate cu standardele internaționale și ar trebui să fie transparente”, se arată în document.

La fel, în document se mai arată că „orice reformă relativă procesului electoral ar trebui să fie hotărâtă în baza unor consultări largi în societate și a unui consens larg între forțele politice și ar trebui mai întâi de toate să se ocupe de deficiențele identificate în concluziile misiunilor internaționale de observare a alegerilor, în special ale raportului final privind alegerile prezidențiale din 30 octombrie și 13 noiembrie 2016 emis de OSCE/BIDDO pe 15 februarie 2017”, care cuprind „acoperirea mediatică polarizată, abuzul de resurse administrative, folosirea limbajului sexist și a stereotipurilor de gen precum și cazuri de limbaj homofob, reguli neclare privind finanțarea campaniilor electorale și deficiențe instituționale cum ar fi lipsa capacității Comisiei Electorale Centrale și a Consiliului Coordonator al Audiovizualului de a-și îndeplini rolul de supraveghere și de a aplica regulile în domeniul de competență și, de asemenea, lipsa sancțiunilor eficiente în caz de încălcări”. La fel, „cetățenii moldoveni care locuiesc peste hotare trebuie să își poată exercita dreptul la vot iar autoritățile trebuie să furnizeze un număr corespunzător de secții de votare și buletine de vot în acest scop”, probleme care necesită a fi rezolvate pentru următoarele alegeri parlamentare.

„Cât privește mass-media, (n.r. CPA) reamintește de importanța transparenței proprietății mass-media și a asigurării pluralismului mass-media – inclusiv al canalelor TV, protecției mass-mediei independente și a libertății de expresie și reformării societății naționale de radiodifuziune; în acest sens, accentuează încă o dată urgența adoptării unui nou cod al audiovizualului care se află în așteptare de câțiva ani deja; face apel, prin urmare la grupul de lucru aferent recent înființat de Parlamentul moldovean să acționeze rapid pentru a adopta un nou cod al audiovizualului în consultare cu societatea civilă și cu sprijinul UE, al Consiliului Europei și al OSCE și să se alinieze la Directivele UE relevante”, se arată în declarația finală a reuniunii.

La fel, membrii Comitetului Parlamentar au reiterat apelurile către Chișinău și Tiraspol de a-și intensifica eforturile pentru a găsi o soluție eficientă pentru reglementarea conflictului transnistrean în cadrul tratativelor în formatul 5+2 și să întreprindă pași concreți în vederea îmbunătățirii vieții populației.

Următoarea întrunire a Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova este preconizată pentru toamna anului 2017, urmând a avea loc la sediul Parlamentului European.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...