Care partide vor fi avantajate de sistemul mixt?

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Președintele Igor Dodon continuă să insiste că sistemul electoral mixt este o lovitură dată Partidului Democrat. Mai mult, potrivit lui, sistemul va avantaja și partidele extraparlamentare, care altfel nu ar intra în Parlament. Însă atît practica altor țări, cît și studiile îl contrazic. Cu domnul Dodon nu ar fi de acord în special un oarecare monsieur Duverger.

În consecință, pe termen lung, un astfel de sistem încurajează apariția unei dominații bipartite.
„Sistemul mixt permite partidelor care nu trec pragul electoral… Năstase nu trece pragul electoral, cel puțin conform sondajelor la moment. Usatîi nu trece, alte partide nu trec. Dar ei pot să-și promoveze deputații. De exemplu, același Usatîi la nord. În Bălți poate să promoveze 2-3 deputați. În alte raioane. Același Năstase la centru. De aceea, sistemul mixt, dacă e să vorbim sincer, lăsînd la o parte mesajele politice-geopolitice, este convenabil inclusiv partidelor care pot fi reprezentate în Republica Moldova nu pe liste de partid, dar pe circumscripții uninominale”, a declarat președintele Igor Dodon în studioul Europei Libere, conform sic.md.

Cine ar trece totuși pragul electoral cu sistemul actual?

Potrivit lui Dodon, sondajele arată că Andrei Năstase și Renato Usatîi nu ar intra în Parlament. Barometrul Opiniei Publice din aprilie 2017 ne spune că 5,9% din respondenții deciși ar vota pentru PPDA, iar 4,1% pentru Partidul Nostru.2 Asta în contextul în care alegerile prezidențiale sunt încă relativ proaspete în memoria electoratului și polarizarea alegătorilor în jurul Maiei Sandu și Igor Dodon își păstrează un pic din inerție.

În condițiile unei campanii electorale, Andrei Năstase foarte probabil va reuși să-și mobilizeze formațiunea suficient pentru a urca de la 5,9% peste pragul de 6%. Dacă lui Renato Usatîi i se va permite să se întoarcă și să-și facă campanie în țară, o creștere de 2% nu este improbabilă. În ambele cazuri, PPDA și PN ar lua cel puțin cîte 6-7 deputați dacă trec, și nu cîte 2-3 cum le sugerează Dodon cu sistemul mixt.

Celălalt aspect pe care președintele Dodon îl trece cu vederea e că Partidul Democrat, în sondaje, e în aceeași situație ca PN și PPDA. Dacă Igor Dodon insistă că aceste două partide nu ar trece, același lucru ar trebui să se aplice și pentru democrați. În acest context, sistemul mixt devine un colac de salvare pentru formațiunea lui Vlad Plahotniuc.

Legea lui Duverger

Maurice Duverger a fost un politician, jurist și sociolog francez care a studiat sistemele politice din diferite țări (un nume de referință în politologie: în fond, o lege nu e numită în cinstea oricui). El a observat că sistemele uninominale cu o singură rundă de vot încurajează formarea unui sistem bipartit.3 Varianta promovată de Dodon este, desigur, sistemul mixt, însă fruntașii democrați nu greșesc mult cînd spun că este un pas spre uninominal. În esență, sistemul mixt este pe jumătate uninominal.

Un astfel de sistem fie forțează partidele „cu puține șanse” să fuzioneze, fie acestea sunt abandonate de către alegători ca neavînd nicio șansă de victorie

Cum se explică legea lui Duverger?

Din punct de vedere statistic, un sistem uninominal elimină sau slăbește considerabil partidele fără o bază geografică puternică. Astfel, este posibil ca un partid care are 10% în fiecare raion și ar avea cel puțin 10 deputați în sistemul proporțional, să nu cîștige nicio circumscripție și să nu intre în Parlament dacă e sistem uninominal, sau să cîștige doar 5 mandate dacă e mixt.

Potrivit lui Duverger, un astfel de sistem fie forțează partidele „cu puține șanse” să fuzioneze, fie acestea sunt abandonate de către alegători ca neavînd nicio șansă de victorie. Un exemplu bun în acest sens sunt la noi alegerile locale sau prezidențiale, cînd alegem o singură persoană.

La parlamentare putem vota mai relaxat, știind că partidul pe care-l susținem poate nu va lua majoritatea, dar oricum trece, va avea niște oameni în Parlament. Cînd alegem un singur candidat, dacă cel pe care-l susținem nu ia majoritatea voturilor, votul nostru este într-un anumit sens pierdut. Așa că alegătorii gravitează spre partidele mari, „cu șanse”, cum ne place să spunem. La alegerile locale și prezidențiale din Moldova, această tendință este parțial ameliorată de faptul că avem două runde de vot, dacă niciun candidat nu ia peste 50% din voturi. Se propune, însă, un singur tur.

Duverger oferă următoarea situație: într-o circumscripție cu 80.000 de alegători radicali și 100.000 de alegători moderați, candidatul radical va cîștiga dacă vor fi cel puțin 2 candidați moderați și niciunul din ei nu va lua mai puțin de 20.000 de voturi.

Pentru a aduce aceste calcule în spațiul nostru: dacă într-o circumscripție am avea 80.000 de alegători pro-ruși și 100.000 pro-europeni, iar candidații ar fi Igor Dodon, Maia Sandu și Andrei Năstase, învingătorul ar fi Igor Dodon. Sandu și Năstase ar împărți, să zicem, 50-50 electoratul pro-european, însă Dodon ar lua mai mult decît fiecare din ei și ar cîștiga circumscripția, deși majoritatea alegătorilor sunt pro-europeni. Unica soluție e ca alegătorii pro-europeni să se adune în jurul unui singur candidat.

În loc de concluzie

Astfel, argumentează Duverger, circumscripțiile uninominale cu o singură rundă de vot descurajează și dezavantajează candidații care s-ar fi clasat pe locul 3 sau 4. În consecință, pe termen lung, un astfel de sistem încurajează apariția unei dominații bipartite.

În cazul Moldovei, este clar că cele două partide avantajate de sistemul măcar pe jumătate uninominal sunt PSRM, deja cel mai mare partid parlamentar și cu o proaspătă victorie prezidențială la activ, și PDM, cel mai puternic partid la nivel local din țară, cu cei mai mulți primari.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...