Farsă de 1 Mai
E o farsă ceea ce a fost de 1 Mai la Chişinău. Nicăieri în lume nu o să mai întâlniţi ca un şef de stat să meargă de 1 Mai în fruntea unei coloane de manifestanţi, care revendică drepturi sociale puterii… Dodon a încurcat lucrurile. De fapt, sindicatele trebuie să fie în fruntea coloanelor de 1 Mai şi nu partidele politice. Unde au fost sindicatele oamenilor muncii de 1 Mai?
A fost 1 Mai, în câteva zile vine şi 9 Mai – evenimente calendaristice de care unii s-au ataşat, în timp ce alţii nu le cunosc sau de care s-au ferit. Două zile cu semnificaţiile lor aparte, dar, cu regret, la fel de mult speculate în scopuri de PR politic de stânga politică de la noi, care a ajuns să scoată profit până şi din bătaia vântului, căderea zăpezii sau din mămăliga noastră tradiţională. De 1 Mai, la Chişinău, Igor Dodon şi-a scos ortacii în stradă şi a mărşăluit pe Ştefan cel Mare în fruntea câtorva mii de manifestanţi în roşu, cu drapele şi ochi roşii, parte dintre ei trimişi lui Dodon, în semn de solidaritate, de către Krasnoselski de la Tiraspol, iar alţii – mobilizaţi de Ambasada Rusiei şi de grupul parlamentar al lui N. Valuev (deputat al Dumei Ruse), sosiţi special cu această ocazie la Chişinău.
Dodon, după cum i-i firea, a avut şi de data asta slăbiciunea de a face de 1 Mai o baie de mulţime, cu zeci de mii de oameni, care să dea buluc în stradă şi să-l aplaude, ovaţioneze şi să-l poarte pe sus, ca pe un Papă… Până la urmă, toate s-au terminat mult mai prozaic, cu o mică „scăldătoare” (miting) pe „piataciokul” (scuarul) din faţa Operei, în prezenţa a câtorva mii de „oameni ai muncii, de pe tractor, din şcoală, de pe câmp” (vorba lui Dodon), aduşi cu noaptea în cap de prin toată republica şi la care Zinaida Greceanîi, Ion Ceban, Bogdan Ţîrdea, Nikolai Valuev şi alţi apropiaţi de-ai lui Igor Dodon şi-au lăudat preşedintele şi prietenul. Cam atât. Nicio rezoluţie, nicio revendicare, niciun angajament faţă de „clasa muncitoare”, deşi l-au avut în faţă pe însuşi „preşedintele”. Caracterul manifestărilor de 1 Mai, practic, a fost compromis. Igor Dodon şi „socialiştii” nu au făcut decât să profaneze semnificaţia Zilei de 1 Mai, recunoscută în toată lumea ca o zi a solidarităţii oamenilor muncii în lupta pentru drepturile lor sociale: condiţii mai bune de muncă, salarii mai mari, reducerea zilei sau săptămânii de muncă, impozite mai mici şi alte revendicări de acest fel. Ce le-au vorbit socialiştii „oamenilor muncii” de 1 Mai? Iată câteva mesaje: Unu. Igor Dodon, preşedintele R. Moldova: 1 Mai „este o sărbătoare a noastră. Este o sărbătoare a oamenilor muncii. Este o sărbătoare a Dumneavoastră. Uitaţi-vă unul la altul. Aici nu sunt „nacialnici”, aici sunt oamenii care lucrează pe tractor, la şcoală, în câmp – sunt oamenii muncii…”. Deci, Dodon nu e „nacialnic”? E ca şi toţi, un biet „om al muncii”, căruia nu-i ajunge nici de pâine, nici de sare. De când? Unde şi-a lăsat plugul, de pe care tractor a coborât şi nevoiaşul de el, cu averi şi proprietăţi pe care nu le au la un loc toţi cei adunaţi la mitingul de 1 Mai din Scuarul Operei Naţionale? Bietul „socialist”. Doi: Zinaida Greceanîi, deputată PSRM, lidera formaţiunii: Socialiştii sunt „unicul partid, care a adunat în jurul său întreaga societate… Vă mulţumesc pentru susţinerea voastră la alegerile parlamentare, la alegerile prezidenţiale, în urma cărora preşedintele nostru, Igor Dodon, a obţinut victoria, vă mulţumesc că sunteţi astăzi alături de noi…”. Ăsta e mesaj de 1 Mai? Sau electoral? E pentru „clasa muncitoare” sau pentru Dodon şi partidul lui Dodon? Cine are probleme de muncă şi de viaţă? Greceanîi sau Dodon, care sunt milionari nedeclaraţi? Sau Ceban? Ori, poate, Ţîrdea? Sau, totuşi, cei „de pe tractor”? Trei: Bogdan Ţîrdea, deputat socialist, politolog: „Cândva am avut educaţie gratuită, dreptul la medicină gratuită şi altele, astăzi nu avem nimic din acestea… Totul ne-a fost luat. Dar noi am rămas cu preşedintele nostru, noi avem partidul. Haideţi să ne unim în jurul lor”. Deci, încă un mesaj de 1 Mai, nu? Social până în… Plângem (speculăm) în 2017 după ceea ce nu avem de aproape 26 de ani. Unde o fi fost Ţîrdea în toţi aceşti ani? Şi de ce pune întrebări în gol şi nu o întreabă pe aceeaşi Zinaida Greceanîi sau pe acelaşi Igor Dodon, care au avut mandat de membri de guvern în perioada Voronin. A fost o guvernare comunistă de 8 ani consecutivi, de ce nu a plâns atunci şi nu le-a cerut să restabilească gratuităţile în educaţie, în sănătate, odihnă, recuperare etc. Facem fum? Paradă? Ne jucăm de-a socialismul de la microfoane? Parcă Ţîrdea nu ştie că Greceanîi şi Dodon s-au făcut (pe contul clasei muncitoare) boieri, fiind la guvern, prima profitând de veneraţiile lui Voronin, iar al doilea, după cum s-a vehiculat de mai multe ori în public, a avut la control mafia cărnii şi a peştelui? Cu siguranţă ştie. Dar are „partid şi preşedinte”, care l-au făcut deputat şi pe care trebuie să-i slujească. Aţi sesizat, ce apel concludent de 1 Mai face: „Haideţi să ne unim în jurul lor”. Patru: Ion Ceban, consilier prezidenţial: „Noi vrem, de fapt, alegeri anticipate. Ca această guvernare să plece şi să ne lase în pace să muncim aici pentru acest popor”. Iată că am ajuns şi la „dezbrăcatul” miresei. Socialiştii nu au avut nevoie de un 1 Mai pentru nevoile „clasei muncitoare”, ei doar au profitat de 1 Mai ca să-şi etaleze poftele şi interesele lor politice şi să amintească electoratului despre ceea ce vor. Chiar dacă nu fac nimic. Cu ce s-a încheiat mitingul socialiştilor de 1 Mai? Cu nimic. Nicio rezoluţie şi niciun angajament social, deşi lumea l-a avut la marş, în fruntea coloanei, pe Igor Dodon. Preşedintele şi socialistul. Pe hârtie. Ca şi socialismul lor. În genere, e o farsă ceea ce a fost de 1 Mai la Chişinău.
Nicăieri în lume nu o să mai întâlniţi ca un şef de stat să meargă de 1 Mai în fruntea unei coloane de manifestanţi, care revendică drepturi sociale puterii. E un nonsens. Dodon a încurcat lucrurile şi, în loc să dea, a intrat în coloană să ceară. Halal de aşa preşedinte. De fapt, sindicatele trebuie să fie în fruntea coloanelor de 1 Mai şi nu partidele politice care au prostul obicei să speculeze orice. Unde au fost sindicatele oamenilor muncii de 1 Mai? De ce i-au lăsat pe socialişti să profaneze semnificaţia acestei zile? Sau în R. Moldova se trăieşte într-atât de bine, încât sindicatele nu au avut motive să organizeze nişte manifestări publice reale de 1 Mai?
