„Ziua internațională a libertății presei” se marchează anul acesta în condiții mai speciale – jurnaliștii se confruntă nu doar cu vechile metehne dictatoriale, cu cenzura sau cu pericolele mortale ale conflictelor, ci și cu „moda” mai nouă, promovată de lideri politici de la Washington până la Ankara și Moscova, de a promova minciuna, numită de unii „fapt alternativ”. Cum a fost marcată ziua la Chișinău?
Mai mulții jurnaliști, activiști și experți media au mers azi cu pancarte la parlament, unde au insistat să își anunțe public nemulțumirea că guvernarea tolerează ori chiar încurajează presa aservită politic, concentrarea mass-media și interpretarea abuzivă a legii privind datele cu caracter personal, pentru a dosi informații de interes public. Organizațiile de media, în frunte cu Centrul pentru Jurnalism Independent, constată cu regret că multe surse de informare s-au transformat în promotori ai agendei politicienilor, care nu se grăbesc să adopte măsurile legislative care ar proteja publicul de manipulare și ar favoriza independența instituțiilor de presă. Anume aceste motive i-au determinat pe participanți să picheteze Parlamentul.
La întrebările jurnaliștilor s-a oferit să răspundă, ieșind în stradă, spicherul Andrian Candu, care a fost îndemnat de directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, să renunțe la retorica lipsită de substanță:
Nadine Gogu: „Senzația noastră, a celor din societatea civilă, dar și a mass-media este că din partea autorităților avem deschidere declarativă mai mult și mai puțin, de facto, se întâmplă anumite lucruri.”
Andrian Candu: „Aveți perfectă dreptate, din punct de vedere al legislației încă mai avem de lucru, dar în același timp, în Parlament se creează și deja am primit și delegări din partea mai multor organizații de presă, se creează un grup de lucru; iar menirea grupului de lucru este venim cu propuneri mai ample de îmbunătățire a legislației - un nou cod al audiovizualului în baza unui nou cod european.”
Monitorizările naționale cât și cele din exterior arată un regres al presei moldovene la capitolul independență. Acest argument nu l-a convins însă pe Andrian Candu. El susține că au fost votate mai multe modificări legislative ce vizează produsul autohton, a fost redus numărul de licențe ce pot fi deținute de un proprietar, măsuri care în opinia sa vor aduce îmbunătățiri. Tot el le-a sugerat jurnaliștilor să meargă în instanță, dacă consideră că le-a fost îngrădit accesul la informație.
Activistul Sergiu Bejenari a ales să atragă atenția autorităților într-o manieră teatrală, s-a baricadat într-o cușcă improvizată din ziare, pentru a arăta că jurnalistul se simte „întemnițat” atunci când este vorba de obținerea unei informații ce vizează demnitarii:
„Asta cred că ar trebui să cunoască fiecare cetățean, să vadă câți bani a câștigat un ministru sau un deputat, ce case, ce bunuri are, câte automobile luxoase au și de unde au venit acești bani, deoarece ei spun că lucrează în interesul societății însă ascund informații de interes pentru toată populația republicii.”
În fața Parlamentului, stau de vorbă și cu jurnalistul Vitalie Călugăreanu. El constată că în interiorul breslei, jurnaliștii au aprecieri diferite vizavi de îngrijorările experților media:
„Majoritatea instituțiilor de presă influente, cu acoperire națională sunt controlate de anumiți patroni politici, care au reușit să îmbuneze financiar o anumită parte a jurnaliștilor și din motivul acesta, acești jurnaliști într-adevăr nu mai au probleme și nu cred că în Republica Moldova ar trebui să se schimbe ceva. Pe de altă parte există ceilalți jurnaliști care trăiesc din ceea ce muncesc și acești jurnaliști întâmpină probleme, inclusiv în ceea ce privește accesul la informație, cenzură.”
Am întrebat-o pe Sorina Ștefârță, directoarea Școlii de Studii Avansate în Jurnalism în ce măsură îndrăznesc jurnaliștii să-și apere libertatea de exprimare în redacțiile unde activează:
„Da, noi avem o libertate foarte mare, care se cheamă libertatea de a pleca. Din păcate, deocamdată este singurul nostru instrument de revoltă sau de rezistență. Nu prea putem să influențăm politicile editoriale.”
Experții de media mai atrag atenția că spațiul informațional a rămas la fel de vulnerabil în fața propagandei și informațiilor toxice difuzate la posturile de televiziune rusești și preluate de radiodifuzori locali. Ei notează că recentele modificări operate la Codul audiovizualului - care obligă radiodifuzorii să asigure opt ore de produs autohton zilnic, nu rezolvă problema, ci mai degrabă pun în dificultate posturile de radio și TV care, din considerente financiare, nu vor reuși să acopere cota obligatorie de produs propriu.
