Experţii susţin că mass-media din Republica Moldova este controlată politic tot mai mult, iar dacă nu vor fi întreprinse acţiuni necesare în acest sens, riscăm să ajungem în lista ţărilor în care presa nu este liberă.
„Din 2012 încoace observăm acest declin continuu care dacă vom merge cu aceeaşi viteză cum am început, riscăm să ajungem iarăşi în grupul ţărilor în care presa nu este liberă, aşa cum a fost până în 2010. În ultimul an au fost perpetuate vechile probleme cum ar fi de exemplu: concentrarea mass-media, polarizarea politică pe domeniul audiovizualului, cadrul legal defectuos, limitarea accesului la informaţie, ingerinţa factorului politic în activitatea autorităţii de reglementare a CCA şi în activitatea mass-media, condiţiile economice precare care nu permit mass-media să se dezvolte şi să fie cu adevărat independente. Pe lângă aceste probleme, în acest an au mai fost constatate şi cazuri de abuzuri verbale şi fizice împotriva jurnaliştilor”, a declarat directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu.
„Din păcate, în Republica Moldova avem destul de multe probleme la capitolul deontologia meseriei jurnalistice, iar acest aspect este direct influenţat de controlul politic exagerat care este exercitat de către proprietari, o bună parte din ei fiind politicieni sau politicieni care gestionează afacerile media din umbră. Aş vrea să vă atrag atenţia la lipsa de reacţie din partea autorităţilor din Republica Moldova la deciziile forumului mass-media iniţiat în 2015. Până acum nu avem o reacţie foarte clară. Toate răspunsurile pe care le-am primit de la instituţiile publice, au fost unele foarte generale”, a menţionat directorul Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei.
Ziariştii spun că deşi instituţiile de presă achită taxe speciale pentru a obţine informaţii depline, totuşi accesul la acestea este limitat.
„Cele câteva instituţii libere oferă statului o mulţime de bani. Noi oferim statului 50 la sută din salariile noastre pe care le obţinem din granturi cu aplicaţii draconice, cu mult chin. TAIE Oferim încă bani sub formă de taxe la Camera Înregistrării de stat, Cadastru. Mai rău, avem dosare în instanţă şi cei care ne acţionează au început din nou să solicite sute de mii de lei, un milion. Le cresc şi lor poftele, iar noi avem cumva senzaţia că există un interes să ruineze redacţiile, pentru că asta s-ar putea întâmpla acolo, în justiţia pe care o cunoaştem noi”, a spus directorul Ziarului de Gardă, Alina Radu.
Experţii media mai afirmă că în ultimii ani numărul investigaţiilor jurnalistice a crescut, fapt care supără autorităţile şi le face să exercite presiuni.
„Din păcate, anul trecut au fost multe presiuni asupra jurnaliştilor ca urmare a investigaţiilor jurnalistice, mai ales în teritoriu. Dacă noi aici, în Chişinău, am reuşit să ne solidarizăm, să vorbim, să facem declaraţii, cel puţin să treacă cazurile neauzite, atunci în teritoriu lucrurile stau puţin mai prost. La Taraclia, de exemplu, colega noastră Anghelina Gaidarşi după o investigaţie jurnalistică a avut probleme cu poliţia din localitate”, a afirmat şefa Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac.
„ Vorbeam cu ai noştri colegi de acolo şi prima întrebare pe care le-a adresat-o poliţia a fost cine v-a permis să scrieţi. Spre exemplu, dacă aş întreba un medic cineva v-a permis să scrieţi reţeta, adică iată la ce nivel de relaţii şi discuţii am ajuns. Din păcate, rămânem ani în şir la categoria parţial liberă, iar de la parţial liberă şi până la neliberă este un pas. De la parţial liberă - la liberă, este o veşnicie, se pare, în condiţiile noastre”, a adăugat directorul Asociaţiei Presei Electronice, Ion Bunduchi.
În cadrul Zilelor Libertăţii Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent va mai lansa un studiu privind necesităţile mass-media, iar Centrul de Investigaţii Jurnalistice va organiza o dezbatere cu genericul „Secretizarea şi desecretizarea informaţiilor de interes public - recomandări de îmbunătăţire a cadrului legal”.
Jurnal.md
