Cum salvăm copiii?
Creativitatea şi curiozitatea copiilor sunt fireşti, dar energia lor depăşeşte, deseori, capacitatea adulţilor de a acţiona prompt. Pentru cei mici, medicamentele par bomboane, vasele cu lichide fierbinţi le atrag atenţia când încep să clocotească sau când aburii se ridică, sursele de foc – jucării ademenitoare, detergenţii – buni de gustat, piesele de mobilier, în concepţia copiilor, sunt destinate săriturilor şi trucurilor de gimnastică, iar ferestrele deschise constituie o tentaţie de a vedea ce se află dincolo de ele. Orice obiect ascuţit din gospodărie e transformat de imaginaţia copiilor în personaj imaginar cu care vor să interacţioneze. Mai mult ca atât, copiii îi copiază pe adulţi, mimând comportamente periculoase la vârsta lor, nefiind încă în stare să înţeleagă gradul de pericol. În aceste condiţii, copiii fac zilnic ghiduşii şi experimente, iar în consecinţă, neintenţionat sau intenţionat, îşi expun viaţa şi sănătatea unor riscuri de accidente. Din aceste motive e nevoie să fim pregătiţi să acţionăm corect în orice fel de situaţie.
„E foarte important să însuşim cum trebuie acordat primul ajutor medical, e bine să înţelegem în ce măsură suntem apţi să facem diferenţa între a fi sau nu capabil de a salva o viaţă. Cel mai des e dificil să lupţi cu propriile emoţii, mai ales când vezi cum un copil se duce sub ochii tăi. Bunăoară, când un copil a înghiţit un corp străin, avem vreo 3-4 minute ca să acţionăm. Timpul devine cel mai mare inamic al nostru şi e foarte important ca acest timp de aur, până vine ambulanţa, să fie utilizat cât mai raţional”, susţine Corneliu Ursu, specialist în domeniul medical, care ne explică cum trebuie să acordăm primul ajutor.
Primul ajutor în caz de electrocutare
Înainte să vă apropiaţi de copil, convingeţi-vă că acesta nu este în contact cu sursa electrică. Până nu verificaţi acest lucru, nu atingeţi copilul electrocutat. Întrerupeţi curentul electric de la panoul general. Dacă nu puteţi opri curentul, luaţi un obiect uscat din lemn, plastic sau cauciuc şi îndepărtaţi sursa de curent de pe copil. Verificaţi dacă copilul respiră. Dacă nu respiră, începeţi să-i faceţi masaj cardiac şi respiraţie gură-la-gură (15 apăsări/masaj cardiac şi 2 respiraţii), între timp cineva să cheme „Ambulanţa” – 903! O arsură provocată de curentul electric (arată ca o pată de culoare întunecată) trebuie acoperită cu o bucată de pânză curată, uscată.
Primul ajutor în caz de hemoragie
Când rana sângerează continuu, chemaţi imediat „Ambulanţa” (903) şi, până la venirea echipei medicale de urgenţă, acordaţi-i copilului primul ajutor pentru a nu pierde prea mult sânge. Pentru a reduce sângerarea, aşezaţi copilul cu partea sângerândă mai ridicată în raport cu restul corpului. Apoi acţionaţi pentru a opri sângerarea, apăsând pe rană cu un pansament steril sau cât mai curat posibil (bandaj). Dacă nu reuşiţi să opriţi sângerarea, apăsaţi cu degetul sau pumnul direct pe plaga acoperită cu pansamentul curat! În ultimă instanţă, folosiţi garoul! Rana va fi acoperită cu mai multe bandaje sterile sau, în lipsa lor, cu bucăţi de pânză curată (batiste, maiou, alte haine la îndemână etc.) şi se va apăsa cu podul palmei. Este important să comprime suficient de tare ţesuturile ca să se oprească sângele, dar să nu încurce circulaţiei dedesubt. Dacă sângele se prelinge prin pansament, se va aplica al doilea pansament strâns, peste primul. Bandajul trebuie să fie destul de mare ca să acopere rana şi destul de gros ca să rămână uscat. Atenţie! Urmăriţi culoarea pielii din jurul bandajului: în caz că observaţi învineţirea ei, înseamnă că circulaţia sângelui a fost afectată de bandaj. Slăbiţi puţin bandajul!
Utilizarea garoului este o măsură extremă şi va fi folosită doar în cazuri grave, atunci când oprirea sângerării nu poate fi realizată prin alte metode, când sângele ţâşneşte cu putere. De obicei este folosită în cazurile de rănire a mâinii sau piciorului. În calitate de garou poate fi folosită o curea lată, o cravată lată, un fular, un tricou rulat etc. Acesta va fi aplicat peste un alt strat de ţesătură (haină, vată, tifon), mai sus de rană, înfăşurat de 2-3 ori şi strâns până se va opri sângerarea. Zona recomandată pentru aplicarea bandajului: la mână – pe braţ (mai sus de cot), iar la picior – pe coapsă (mai sus de genunchi). Garoul este aplicat corect dacă la mână/picior lipseşte pulsul, iar hemoragia s-a oprit. Atenţie: Se va nota exact ora şi minutul aplicării garoului – metoda este extremă şi are pericolele sale. La fiecare 15 minute, se va slăbi timp de 3-5 minute garoul, pentru a permite alimentarea cu sânge a membrului. După acest scurt repaus, garoul va fi aplicat puţin mai sus de locul precedent. Pe timp de vară, garoul va fi ţinut 60 de minute, iar pe timp de iarnă – 30 de minute.
Primul ajutor în caz de rănire
Dacă rana e doar o zgârietură/julitură, curăţaţi rana cu apă oxigenată de 3%, pentru a nu se infecta. Spălaţi-vă bine mâinile cu apă şi săpun, apoi spălaţi rana şi pielea din jurul ei cu apă şi săpun. Ca să se vindece mai repede, rana trebuie să fie cât mai mult timp în contact cu aerul. Pentru a menţine rana curată – acoperiţi-o cu un bandaj curat/steril. Dacă rana este mai mult decât o julitură şi curge sânge, opriţi sângerarea, apăsând pe rană cu un bandaj curat. Apăsarea va fi fermă, dar blândă, timp de 10-15 minute, fără a ridica bandajul în acest răstimp. Apoi, prezentaţi-vă la medic! Acesta va decide dacă e nevoie sau nu ca rana să fie prinsă cu copci. În cazul rănilor produse prin muşcături de animale – oricât de mică ar fi rana, trebuie să mergeţi de urgenţă la medic. S-ar putea ca micuţul să aibă nevoie de un vaccin antirabic. Nu încercaţi să extrageţi corpurile străine din rană! Medicul va face extracţia! Nu prelucraţi rana cu iod sau verde de briliant – acesta irită rana şi întârzie vindecarea. Nu lăsaţi copilul să rupă coaja de pe rană – rana s-ar putea deschide din nou sau ar putea să se infecteze, iar în final să lase cicatrice.
