Prin trecerea la raioane în 2003, Guvernul Republicii Moldova a „îngropat” 20 de miliarde de lei, iar comuniștii, aflați atunci la guvernare, au urmărit să-și angajeze în funcții clientela de partid. De fapt, revenirea la raioane a determinat creșterea numărului de angajați ai Guvernului în teritoriu cu 62%, iar al funcționarilor raionali – cu 32%.
„De câțiva ani buni, se vorbește mult despre necesitatea unei noi reforme administrativ-teritoriale. Raioanele, se spune, sunt prea mici, nu fac față sarcinilor administrative-politice, potențialul acestor unități de nivelul II este minuscul raportat la gravele provocări în dezvoltarea economiilor locale. Ceea ce nu se vorbește la acest subiect este câți bani a pierdut Republica Moldova după trecerea, în 2003, la sistemul de raioane”, spune economistul Veaceslav Ioniță într-un articol din Buletinul informativ „Bugete fără secrete”.
Potrivit expertului, preferințele ideologice ale guvernării PCRM au compromis conceptul reformei, iar impactul financiar negativ estimat a cauzat o pierdere de circa 20 de miliarde de lei (din 2003 până în 2017) la valoarea actuală a leului, fiind vorba de costuri neanticipate de Guvern.
Costurile de angajare a unui funcționar public se ridică la cca 120 de mii de lei anual – aproximativ 100 de mii de lei costuri legate de retribuirea muncii și plățile aferente în bugetele de asigurare socială și medicală, iar 20% – restul cheltuielilor de întreținere a unui funcționar – birou, lumină, căldură, transport, consumabile etc.
„Actualizat la ziua de azi, costul suplimentar de menținere a noului sistem de organizare administrativ-teritorială din Republica Moldova, după 14 ani de la reforma din 2003, se ridică la 20 de miliarde de lei. Acesta este prețul pe care-l plătim, fiecare în parte și toți împreună, pentru cei 11 776 de funcționari în plus, care fac în total circa 1,4 miliarde de lei anual”, spune Veaceslav Ioniță.
Plătind acest cost excesiv de mare, Republica Moldova nu a obținut un sistem de guvernare locală mai bun, mai calitativ, mai optim față de sistemul județelor existent între anii 1999-2003. Până astăzi, în Republica Moldova există un sistem de organizare administrativ teritorială puternic dezechilibrat, disfuncțional, cu grave probleme de subfinanțare, dublare de competențe, costuri exagerate și capacități limitate ale puterilor locale – primării de orașe și comune, concluzionează expertul.
Articolul integral îl puteți găsi AICI.