Prezența prim-vicepreședintelui Comisiei Europene în România a stimulat prima controversă publică între Livu Dragnea, liderul principalului partid de guvernământ, pe de o parte și premierul și ministrul Justiției, de cealaltă parte.
Aflat în perioada de încercare a celor doi ani cu suspendare primiți de la Înalta Curte, Dragnea este presat și de un alt proces în care este acuzat de abuz în serviciu.
Dacă va fi găsit vinovat, potrivit legii în vigoare, judecătorii nu-i mai pot da o a doua condamnare cu suspendare, și vor fi obligați să-i dea cu executare.
De aceea, președintele PSD îi zorește pe șeful guvernului și pe ministrul Justiției să trimită mai repede modificările în Parlament.
Liviu Dragnea i-a avertizat pe cei doi că „întârzie nepermis”, vorbind chiar cu nervozitate despre proiectul legii grațierii, parte a Codului Penal, care ar putea trece prin adoptare tacită.
Premierului i se pare prea lungă perioada de dezbatere publică a modificărilor Codurilor, mai cu seamă că procesul său privind abuzul în serviciu se apropie de final.
Dezbaterea e prevăzută să aibă loc între 26 aprilie și 15 mai, iar premierul a declarat după întâlnirea cu Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene că proiectul de modificare a Codurilor va fi transmis parlamentului abia după ce “dezbaterea publică este încheiată”, indiferent de cine cere devansarea termenului.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader a adăugat la rândul său că e nevoie de o evaluare „riguroasă” a celor patru Coduri, penal, civil, de procedură penală şi de procedură civilă.
E nevoie de o consultare lărgită cu toate autoritățile” și de „transparență decizională” a mai adăugat ministrul Justiției, care nu a părut intimidat de amenințarea pe care i-o adresase ceva mai devreme Liviu Dragnea atunci când i-a transmis de la tribuna parlamentului că „nu poţi să beneficiezi de susţinere la nesfârşit”.
Premierul și ministrul Justiției s-au simțit susținuți de oficialul european, dar Dragnea nu a ezitat să spună după întâlnirea cu Timmermans că Mecanismul de Cooperare și Verificare ar putea fi considerat „un instrument politic”, dacă cerințele Comisiei Europene în acest sens nu sunt clare.
Liderul PSD a făcut o listă cu nemulțumirile pe care le are față de Bruxelles: „Tot ceea ce s-a stabilit să facă România din punct de vedere tehnic, investiţional, legislativ s-a făcut, însă de fiecare dată ni s-a spus că nu-i suficient, că mai trebuie ceva, neaflând vreodată clar care este acea foaie de parcurs care să fie îndeplinită”.
Liviu Dragnea vorbește chiar despre o „confuzie” intenționată venită din partea Comisiei Europene.
Șeful social-democraților nu ezită să le transmită celor de la Bruxelles o atenționare atunci când subliniază că poziția oficialilor europeni față de România ar putea fi „o greșeală”.
Cu acest mesaj, Liviu Dragnea devine primul lider român aflat la putere care critică în termeni populiști Comisia Europeană.
Președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu, aflat împreună cu ALDE în arcul guvernamental, a preferat modelul tradițional al oficialilor români și i s-a plâns lui Frans Timmermans că în România s-ar fi creat un sistem paralel de putere care ia decizii politice în locul instituțiilor legale, cu referire indirectă către Direcția Națională Anticorupție.
La fel ca ceilalți politicieni români, Tăriceanu militază pentru scoaterea României de sub MCV, Mecanismul de Cooperare și Verificare, prin care Justiția autohtonă este monitorizată anual de experți eruopeni, și care din punctul lui de vedere face ca Europa să funcționeaze după mai multe criterii.
Premierul Sorin Grindeanu a precizat că obiectivul lui este ca România să scape de MCV, înainte de a prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, în 2019.
Prim-vicepreședintele Comsiei Europene, Frans Timmerman nu a înaintat o dată de finalizare a monitorizării pe justiţie, dar a spus că direcţia urmată de Guvern merge către împlinirea recomandărilor, sugerându-le și parlamentarilor să accepte schimbările juridice așa cum le concepe executivul.
Oficialul european s-a arătat optimist după toate întâlnirile de astăzi, explicând însă, că în lupta cu marea corupție cel mai bun garant al statului de drept, nu sunt politicienii, ci poporul român.
