Tabăra susținătorilor lui Recep Tayyip Erdogan a obținut victoria, la limită, în cadrul referendumului constituțional desfășurat ieri privind lărgirea împuternicirilor președintelui turc. Potrivit rezultatelor anunțate după numărarea a 99,95% din voturi, 25 de milioane de cetățeni turci (51,3%) s-au pronunțat în favoarea sistemului prezidențial, iar 23,7 milioane (48,7%) împotrivă, relatează agenția de știri Anadolu. Sistemul prezidențial în Turcia însă va intra în vigoare abia peste doi ani, după alegerile din 3 noiembrie 2019 .
Președintele Recep Tayyip Erdogan, inițiatorul referendumului, a transmis felicitări formațiunilor care au susținut proiectul de modificare a Constituției – Partidul Dreptății și Dezvoltării (AKP), Mișcarea Naționalistă (MHP) și Partidul Marii Uniuni BBP). „Potrivit rezultatelor, aproape 25 de milioane de cetăţeni turci au votat în favoarea modificării Constituţiei, diferenţa fiind de circa 1,3 milioane de voturi”, a afirmat Erdogan, cerând marilor puteri să respecte rezultatul referendumului.
Comisia Electorală Centrală a anunțat că rezultatele finale definitive vor fi anunțate peste circa zece zile, după analizarea contestațiilor.
În schimb, principalele formațiuni de opoziție – Partidul Popular Republican (CHP) şi Partidul Popular Democrat (HDP) – au denunțat „acte de manipulare” și fraude electorale, contestând rezultatul.
Cetăţenii turci au fost chemaţi duminică la urne în cadrul referendumului pentru introducerea sistemului prezidenţial, situaţie care îi va permite preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, acuzat de tendinţe autoritariste, să consolideze puterea şi să rămână în funcţie până în anul 2029.
Recep Tayyip Erdogan susţine că vrea modernizarea ţării şi eficientizarea procesului decizional prin înlocuirea republicii parlamentare cu cea prezidenţială. În momentul de faţă, puterea executivă este deţinută în Turcia de Guvernul condus de prim-ministru, numit de Parlament. Recep Erdogan vrea ca preşedintele, ales prin votul direct al cetăţenilor, să deţină puterea executivă.
Introducerea sistemului prezidenţial îi va conferi lui Recep Erdogan puteri sporite, iar funcţia de prim-ministru va dispărea (sau va fi subordonată președintelui). Proiectul de modificare a Constituţiei prevede ca următoarele alegeri prezidenţiale şi parlamentare să aibă loc pe 3 noiembrie 2019. Recep Erdogan, devenit în 2014 preşedinte (o funcţie mai degrabă onorifică, având prerogative reduse), va dobândi atribuţii executive totale şi va putea rămâne în postul cel mai înalt al statului turc până în anul 2029.
Criticii lui Recep Erdogan denunţă o încercare de consolidare a puterii şi a tendinţelor autoritariste.
Referendumul s-a desfăşurat în condiţii stricte de securitate, în contextul stării de urgenţă aflată în vigoare în Turcia după tentativa de lovitură de stat militară din iulie 2016. În cadrul acţiunilor de reprimare implementate după complot, Administraţia Recep Tayyip Erdogan a arestat sau a eliminat din funcţii publice zeci de mii de persoane.