Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Cine sunt persoanele reținute de…

Cine sunt persoanele reținute de CNA și Procuratura Anticorupție în dosarul hoțiilor cu terenuri

Trei persoane au fost reținute pentru 72 de ore de către procurorii anticorupţie şi ofiţerii Centrului Național Anticorupție (CNA) în dosarul însuşirii a 20 de terenuri ce aparţin Primăriei municipiului Chişinău. Acestea sunt bănuite că ar fi încercat să intre în posesia loturilor, în baza unor hotărâri judecătoreşti obţinute prin fraudă.  Persoane care au tangență cu acest dosar au confirmat că este vorba despre executorul judecătoresc Iacob Miron, despre care ZdG a anunțat anterior, de președintele Asociației „Cuvântul de Onoare”, Sergiu Topală și reprezentantul de la licitații al firmelor „Profi-Star” și Tehnoserv-Prim, Oleg Lucanov.  Despre faptul că schema cu terenuri a început de la Asociația „Cuvântul de Onoare”, ZdG a scris încă acum doi ani, în februarie 2015. 

Executorul judecătoresc Iacob Miron, despre care ZdG a scris în decembrie 2016 că la 13 ianuarie 2016 a organizat o licitație dubioasă în urmă căreia 22 de terenuri au ajuns proprietatea privată a unor firme anonime şi fără activităţi în domeniul imobiliar: Tehnoserv-Prim”, „Profi-Star” şi „Alexcredit”, este bănuit că ar fi falsificat procesul-verbal privind rezultatele licitaţiei, care de fapt nici nu a avut loc, prin care i-a desemnat câştigători pe 3 agenţi economici – în realitate complicii săi. Ulterior, în baza acestui proces-verbal, a fost pusă în aplicare o schemă frauduloasă cu scopul de a intra în posesia acestor bunuri, precizează CNA, într-un comunicat de presă.

Oleg Lucanov este cel care a reprezentat firmele „Profi-Star” SRL și „Tehnoserv-Prim” SRL la licitația licitaţia dubioasă din 13 ianuarie 2016. De fapt, cele mai multe terenuri în cadrul licitaţiei au fost câştigate de „Tehnoserv-Prim”, care a obţinut 10 terenuri cu o suprafaţă totală de 1,7 ha. Acest SRL este înregistrat în 2008 la Bălţi. În noiembrie 2016, firma şi-a schimbat adresa la Chişinău, într-un apartament de pe str. Sarmizegetusa, înregistrat pe numele familiei Zlatin. În decembrie 2015, Serghei Zlatin, 22 de ani, a devenit administrator şi unic fondator, înlocuindu-l pe Ivan Maximciuc. ZdG l-a găsit anterior pe Serghei la numărul de telefon din apartamentul de pe str. Sarmizegetusa, unde este înregistrată şi firma. L-am întrebat atunci despre licitaţie şi despre terenurile câştigate, însă nu am primit vreun răspuns. „Vă dau numărul ajutorului meu, Oleg. El o să vă răspundă”, ne-a zis tânărul care, în decembrie, a împlinit 22 de ani. Oleg Lucanov este cel care a reprezentat firma „ Tehnoserv-Prim” şi la licitaţia din 13 ianuarie 2016.

Numărul de telefon mobil pe care l-am primit de la Serghei Zlatin şi la care urma să discutăm cu „Oleg” este folosit ca număr de contact, alături de un alt număr de telefon, pentru firma „VVP Grup” SRL, pe un site unde sunt informaţii despre toate companiile din R. Moldova, www.az.md. „VVP Grup” SRL este fondată în august 2012 de către Ramiro Stoianov (51%), Irina Cazimirov (24%) şi Petru Lucinschi (25%), fostul preşedinte al R. Moldova în perioada 1997-2001. Totuşi, reprezentanţii companiei „VVP Grup” ne-au anunţat că nu au niciun angajat pe nume Oleg şi că nici nu cunosc de ce numărul de telefon al acestuia figurează ca număr de contact al firmei „VVP Grup”.

Cealaltă persoană reținută este Sergiu Topală, administratorul din acte al Asociației Obșești „Cuvântul de Onoare” AO „Cuvântul de Onoare”, este cea care s-a adresat în judecată, cerând teren de la Primărie, solicitare care, ulterior, s-a soldat cu o încheiere judiciară favorabilă, a fost înregistrată în mai 2001, având dreptscop declarat „consolidarea şi dezvoltarea societăţii civile”. Abia în 2011, însă, Asociaţiei i-a fost acordat certificat de înregistrare, iar în iulie 2014, preşedinte a fost ales Sergiu Topală. Sediul Asociaţiei este pe str. Ştefan cel Mare, 65, of 608, în clădirea IPTEH. În 2015, ZdG a fost acolo pentru a discuta cu reprezentanţii Asociaţiei, însă ni s-a spus că ea nu activează la acea adresă. În biroul 608 (şi în birourile alăturate) activează un birou de avocaţi, ACI Partners. O persoană, care s-a prezentat ca fiind avocat din acest birou şi pe care am întâlnit-o la intrarea în IPTEH, a precizat că asociaţia nu activează în acea clădire.

Citiți și:

Schema hoţiilor cu terenuri: Firmele din Marea Britanie care au acaparat 20 de terenuri publice sunt reprezentate de doi cetăţeni ai R. Moldova

Schema hoţiilor cu terenuri: 20 de loturi care valorează milioane de euro au ajuns la două companii din Marea Britanie

Schema hoţiilor cu terenuri din Chişinău. Un nou episod

Schema hoţiilor cu terenuri din Chişinău

Terenuri publice de zeci de milioane, împărţite de trei magistraţi şi un executor judecătoresc

Judecătorii împart terenuri în Chişinău

Cum a început hoția cu terenuri

În octombrie 2013, Iurie Ţurcan, pe atunci judecător la Judecătoria Râşcani din Chişinău, a emis o încheiere prin care Consiliul Municipal Chişinău (CMC) era obligat să organizeze licitaţii publice privind acordarea în arendă, locaţiune funciară sau proprietate, a terenurilor publice din Chişinău. Ulterior, în decembrie 2013, a emis şi o încheiere explicativă prin care anunţa cum va fi executată încheierea, dacă autorităţile locale vor refuza organizarea unor astfel de licitaţii. Atunci, Ţurcan a stabilit că, dacă autorităţile publice nu organizează licitaţii, încheierea poate fi executată de un executor judecătoresc, iar terenurile care urmau a fi licitate puteau fi alese de creditor, adică de persoana care ceruse autorităţilor publice locale acordarea de terenuri. Peste o lună, în ianuarie 2014, Ţurcan îşi prezintă demisia şi pleca din sistemul judecătoresc.

506-evelina-marianciuc

Executorul şi „Cuvântul de Onoare”

Pentru că nu au fost contestate de nimeni, încheierile au devenit definitive şi executorii. Iniţial,. de caz s-a ocupat executorul judecătoresc Nicolae Paşa, iar mai apoi Nicolae Nicolaescu. În final, cazul a ajuns la executorul judecătoresc Evelina Marianciuc, care, la alegerea creditorului, Asociaţia Obştească (AO) „Cuvântul de Onoare”, cea care se adresase anterior Primăriei solicitând teren pentru construcţia unei clădiri cu menire socială, pentru păturile vulnerabile, fiind refuzată, a identificat mai multe terenuri, a antrenat o agenţie imobiliară, „Acona Imobil” SRL pentru stabilirea preţului normativ al loturilor (care este de câteva ori mai mic decât preţul de piaţă) şi a recurs la organizarea unei licitaţii, substituind practic autoritatea publică locală. Ciudăţeniile nu s-au terminat însă aici.

Executorul judecătoresc a anunţat, pe 18 iulie 2014, desfăşurarea licitaţiilor pentru 3 loturi de pământ: primul, situat între blocurile locative din str. Dimo 9/2, Dimo 9/3 şi Dimo 11/2, la preţul normativ de 240 mii lei, al doilea, între blocurile locative din str. Dimo 7/3, Kiev 10/2 şi grădiniţa din str. Dimo 8/3 contra sumei de 310 mii de lei şi al treilea, situat pe bd Dacia, între str. Melestiu 24/6 şi Melestiu 20, la preţul de 370 mii lei. Anunţul a fost publicat într-un ziar cu un tiraj de doar 1000 de exemplare, „Ziarul Liber”, cu tematică nespecifică publicării unor informaţii despre licitaţii funciare, ziarul fiind unul care se recomandă „creştin”, fiind condus şi fondat de pastorul (preotul) baptist Vasile Filat.

Firmele câştigătoare, fondate cu 2 zile înainte de licitaţie

La licitaţia anunţată de Evelina Marianciuc s-au înscris doar doi participanţi: SC „Sergconstruct Lux” SRL şi „Valeria Stroi” SRL. Pe 7 august 2014, la ora 10.00, licitaţia a avut loc. Conform rezultatelor, primul lot a fost câştigat de „Valeria Stroi” SRL, iar celelalte două – de SC „Sergconstruct Lux” SRL. Conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), aceste SRL-uri sunt fondate în aceeaşi zi, pe 5 august 2014, atenţie, cu doar două zile înainte de desfăşurarea licitaţiei (!). Aceste două firme nu au practic niciun istoric. SC „Sergconstruct Lux” SRL are un capital social de doar 1000 de lei şi adresa pe str. Sireţului 43, în s. Cojuşna, Străşeni, fiind fondată şi administrată de o oarecare Elena Blanari.

Schema prin care autorităţile publice locale sunt deposedate de terenuri, despre care ZdG a scris în februarie 2015, a continuat şi în 2016. După licitaţiile dubioase din 2014, prin care executorul judecătoresc Evelina Marianciuc a substituit Primăria şi „a vândut” la licitaţie zeci de terenuri publice la preţuri de chilipir, aceasta a fost pedepsită disciplinar cu retragerea licenţei pentru 6 luni. Instanţele de judecată, însă, i-au anulat pedeapsa, astfel că executorii judiciari au continuat să joace un rol important în procesul de preluare a bunurilor publice, de rând cu judecătorii. O mare parte din terenurile vândute de Marianciuc în 2014, deşi iniţial au fost puse sub sechestru, au ajuns ulterior în proprietatea altor firme, pe care instanţa de judecată le-a considerat ca fiind proprietari de bună-credinţă. În consecinţă, terenurile nu mai pot reveni în proprietatea statului.

În decembrie 2015, executorul judecătoresc Iacob Miron a preluat pentru executare silită de la Evelina Marianciuc actul emis de Iurie Ţurcan în octombrie 2013. La 22 decembrie 2015, acesta a publicat într-un ziar de anunţuri informaţia despre organizarea unei licitaţii pe 13 ianuarie 2016 prin care urmau a fi comercializate alte 22 de terenuri, cu preţuri cadastrale care variau între 48 de mii şi 1 milion de lei, la fel, la preţuri de câteva ori mai mici decât cele de piaţă. Într-o notă informativă adresată de UNEJ către MJ se spune că anunţul privind organizarea licitaţiei nu întrunea elementele legale, „15 din cele 22 de terenuri scoase atunci la licitaţie nu aveau indicate numere cadastrale şi nici adresa. La fel, nu sunt indicate datele de contact ale executorului judecătoresc, detaliu care, cumulat celorlalte, sugerează tendinţa de a minimaliza informarea potenţialilor cumpărători”, anunţa UNEJ. Printre terenurile scoase la licitaţie de Miron erau şi bunuri excluse din circuitul civil, inclusiv suprafeţe din parcuri, preciza Uniunea.

Licitaţia din 13 ianuarie care (nu) a avut loc

ZdG a intrat în posesia unor materiale video şi audio care arată că executorul judecătoresc Iacob Miron ar fi îngrădit participarea la acea licitaţie mai multor persoane, care s-au adresat cu asemenea demersuri până la 13 ianuarie 2016. Pe rol la Judecătoria Buiucani se află un litigiu între firma „Lexcolect Consulting” şi executorul Iacob Miron, în care agentul economic reclamă că i-ar fi fost îngrădit accesul la licitaţie.

„Ne-am adresat la biroul executorului judecătoresc pentru a depune o cerere, anexând dovada de achitare a taxei. Din diferite motive, biroul executorului era închis pentru reînregistrarea procedurilor de executare, care se face anual. Dar, în orele de primire, anunţate pe uşă, executorul era obligat să descuie uşa. Noi ne-am prezentat în repetate rânduri, pentru a înregistra cererea de participare. Angajaţii cabinetului ne-au spus că executorul ar fi în concediu, deşi nu am găsit o cerere în acest sens, sau că procedura de executare ar fi fost transmisă altui executor, Ion Iachim. Am discutat cu acel executor, care ne-a dat informaţie în scris că la el nu se află în lucru un astfel de document executoriu. Sunt multe subtilităţi şi semne de întrebare, prin care ne-am dat seama că ni s-a îngrădit accesul la licitaţie”, explică Olesea Cernolev, administratoarea firmei.

În această perioadă de pregătire a licitaţiei din 13 ianuarie 2016, autorităţile şi-au pasat, respectuos, mai multe scrisori oficiale, la subiect. Primăria Chişinău s-a plâns MJ, menţionând că executorul Iacob Miron le îngrădeşte accesul la informaţie şi organizează o licitaţie în baza unor acte false. CNA informa UNEJ despre faptul că gestionează un dosar penal în care sunt vizaţi executorii judecătoreşti Iacob Miron şi Evelina Marianciuc şi cerea implicarea instituţiei. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, la 13 ianuarie 2016, licitaţia a avut loc (!), iar 3 firme anonime şi fără activităţi în domeniul imobiliar au „cumpărat”, la preţuri de chilipir, 20 din cele 22 de terenuri amplasate în Chişinău care, la preţ de piaţă, valorează milioane de lei. Asta chiar dacă, ulterior, printr-un comunicat de presă din 18 ianuarie 2016, Primăria Chişinău anunţa că licitaţia din 13 ianuarie 2016 nu s-ar fi desfăşurat. „Executorul judecătoresc urma să organizeze o licitaţie, în total fiind expuse 22 de terenuri. În dimineaţa zilei respective, Iacob Miron a amânat licitaţia, motivând cu transmiterea dosarului către alt executor”, se menţiona în comunicatul Primăriei.

Executorul licitaţiei din 2016, declarat nevinovat

Într-un comunicat de presă, UNEJ anunţă că a solicitat explicaţii de la Miron despre acest caz, doar că, până la data fixată de Consiliu (21 ianuarie 2016), „acesta nu a prezentat informaţiile şi nici nu s-a prezentat la şedinţa Consiliului UNEJ din 9 februarie 2016”. La 28 ianuarie 2016, a fost sesizat şi Colegiul Disciplinar al executorilor, care funcţiona atunci pe lângă MJ. „În şedinţa din 24 martie 2016, CD a respins sesizarea Consiliului UNEJ, dar textul redactat al deciziei nici până în prezent nu a fost remis în adresa Uniunii”, anunţă UNEJ. Cu alte cuvinte, CD a decis că, în acţiunile lui Iacob Miron, nu există devieri de la lege. Elena Poalelungi, şefa secţiei executori judecătoreşti din cadrul MJ, a refuzat să discute cu ZdG, îndemnându-ne să apelăm la Serviciul protocol, informare şi comunicare cu mass-media. Până miercuri seara (21 decembrie), nu am primit răspuns la întrebările remise.

„Nouă ni s-a spus de la cabinetul executorului judecătoresc că licitaţia nu va avea loc pentru că Iacob Miron ar fi bolnav, iar procedura de executare fiind transmisă altui judecător, Ion Iachim. Ne-am dus la Iachim, iar el ne-a zis că nu a primit nimic. Avem răspunsul oficial al MJ şi al executorului Iacob Miron prin care el confirmă că licitaţia a fost suspendată şi nu va avea loc. Noi asta şi spunem, că licitaţia, atât de facto, cât şi de jure, nu putea avea loc. Conform anunţului, licitaţia trebuia să aibă loc la 9.30. Noi, la 9.30, eram pe loc. Dar, conform procesului-verbal al licitaţiei, ea ar fi avut loc la ora 12.00”, menţionează Valeriu Bogdan.

Executorul judecătoresc Iacob Miron

Explicaţiile lui Iacob Miron

Executorul judecătoresc Iacob Miron ne-a răspuns, în scris, la mai multe întrebări legate de licitaţia din 13 ianuarie 2016. El susţine că, la sfârşit de decembrie 2016, a solicitat părţilor din procedura de executare pe care o avea în gestiune detalii despre dosar, iar acestea nu i-au remis actele solicitate. Ulterior, creditorul, AO „Cuvântul de Onoare”, reprezentat de Iuri Sorochin, a depus o cerere de strămutare a cazului către un alt executor, fapt care s-a produs printr-o încheiere semnată de către Miron la 29 decembrie 2015. Astfel, dosarul de executare urma să ajungă la executorul Ion Iachim. Miron afirmă că, la licitaţia din 13 ianuarie 2016, „au fost înregistrate toate cererile de participare, însă acceptate doar cererile depuse până la strămutarea documentului executoriu şi după reluarea procedurii de executare care au respectat toate condiţiile de participare”. Executorul menţionează că, la 1-11 ianuarie, s-a aflat în concediu şi că nu putea, de facto, să primească cereri de participare la licitaţie pentru că procedura de executare a fost trimisă pe adresa executorului Ion Iachim.

Ion Iachim susţine că ştia că un asemenea dosar urma să ajungă la el, doar că acest fapt nu s-a produs vreodată.

„Dosarul nu a mai ajuns la mine. S-a pierdut pe drum. S-au răzgândit. Nu ştiu. Cert e că la mine nu a ajuns. Nu pot să spun dacă asta a fost sau nu o schemă prin care să împiedice înregistrarea participanţilor la licitaţie. Să se expună organele de drept”, menţionează executorul.

Iacob Miron, la rându-i, susţine că, la 12 ianuarie 2016, după ce a revenit din concediu, părţile din procedura de executare au depus o cerere de reluare a procedurii, „fiind clarificate” toate confuziile”. Miron face referire la mai multe decizii judecătoreşti care, în viziunea sa, demonstrau că licitaţia organizată a fost în limitele legii. Vedeți aici mesajul integral remis de către executorul Iacob Miron.

Citiți aici și explicațiile oferite de executorul judecătoresc Ministerului Justiției.

Deciziile judecătoreşti şi suspendarea executării licitaţiei

Executorul Iacob Miron, deşi a organizat licitaţia din 13 ianuarie 2016, a suspendat ulterior executarea ei. Conform unei încheieri semnate de el la 1 februarie 2016, s-a suspendat procedura de executare, după ce Nistor Grozavu, viceprimar de Chişinău, l-a informat că Judecătoria sect. Râşcani, la 25 ianuarie 2016, a casat încheierea emisă de Iurie Ţurcan în octombrie 2013. Mai exact, anterior, autorităţile publice locale s-au adresat în judecată, cerând anularea încheierii judecătorului Ţurcan din octombrie 2013, cea de la care au pornit, de fapt, toate licitaţiile pentru bunurile publice organizate de executori. Autorităţile au reclamat că au primit informaţii de la CNA precum că materialele originale din această cauză civilă, examinată anterior de Ţurcan, au dispărut, după ce specialistul instanţei, responsabil de înregistrarea cauzelor în Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), a introdus modificări neautorizate în program. Ulterior, scriau autorităţile, în circumstanţe necunoscute, cauza a fost sustrasă de la Judecătoria Râşcani. Aceste aspecte au devenit anterior publice, fiind anchetate de procurori într-un dosar penal în care este vizat ex-judecătorul Iurie Ţurcan, dar şi grefiera acestuia. După mai multe şedinţe, Judecătoria Râşcani, pe 25 ianuarie 2016, iar ulterior CA Chişinău, la 19 aprilie 2016, au satisfăcut cererile autorităţilor publice locale prin care s-a casat încheierea lui Iurie Ţurcan din octombrie 2013, cauza fiind trimisă la rejudecare.

„Ulterior, Judecătoria Râşcani a trimis cauza pentru examinare la Judecătoria Centru, după competenţa teritorială. Trei şedinţe la rând, reprezentantul AO „Cuvântul de Onoare” a cerut amânarea. La a treia şedinţă, am insistat că demersurile sunt abuzive, solicitând încetarea procesului. Pe 16 decembrie 2016, instanţa a dispus încetarea procesului. Totuşi, încă din 26 ianuarie 2016, de când a fost casată încheierea lui Ţurcan, executorii nu mai pot organiza licitaţii pentru terenurile autorităţilor publice locale. Încheierea Judecătoriei Centru este cu drept de atac la CA Chişinău”, declară pentru ZdG Valeriu Bogdan, şeful adjunct al Direcţiei Juridice a Primăriei Chişinău.

Judecătoarea Angela Catană

Hotărârea „albă” a judecătoarei Angela Catană

Cazul nu are însă un final fericit pentru autorităţi şi bunul public. Deşi legalitatea licitaţiei din 13 ianuarie 2016 generează mai multe semne de întrebare, iar instanţele de judecată au anulat, între timp, încheierile lui Iurie Ţurcan care au dat startul licitaţiilor similare, pe 26 august 2016, Angela Catană, de la Judecătoria Centru, a admis cererile depuse în judecată de firmele „Tehnoserv-Prim”, „Profi-Star” şi „Alex Credit”, care au obţinut terenuri publice, împotriva Asociaţiei Obşeşti „Cuvântul de Onoare” şi executorului judecătoresc Iacob Miron, privind înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor obţinute în urma licitaţiei din 13 ianuarie 2016. Astfel, magistrata a dat undă verde înregistrării bunurilor publice pe numele a 3 firme private.

 

Hotărârea magistratei Catană de pe site-ul Judecătoriei Centru

Pe site-ul Judecătoriei Centru, hotărârea Angelei Catană care a legalizat licitaţia din 13 ianuarie 2016 nu există. Atunci când accesezi hotărârea, se deschide o foaie albă, fără informaţii din dosar. Conform legii, dacă o hotărâre dintr-un dosar civil nu este atacată la Curtea de Apel, atunci magistratul nu este obligat nici măcar s-o motiveze, fapt de care a profitat şi Angela Catană. Ulterior, Catană și-a anulat propria hotărâre. Era însă prea târziu.

În februarie 2017, ZdG scria că cel puţin 20 de terenuri publice, cu o suprafaţă totală de peste 5 ha, care valorează la preţ de piaţă aproximativ 8 milioane de euro, au ajuns, la începutul acestui an, în proprietatea a două companii înregistrate în Marea Britanie. Deşi autorităţile anunţau că pe aceste terenuri a fost aplicat sechestru, ZdG a constatat că, în trei luni, ele au fost revândute de trei ori, mai mult de jumătate dintre acestea fiind obiecte ale unor tranzacţii, înregistrate la Cadastru chiar în ziua în care judecătoarea Angela Catană decidea să fie aplicat sechestru, şi la mai mult de o lună după ce scandalul a devenit public. Actul judecătoresc, deşi data din aceeaşi zi cu tranzacţiile de vânzare/cumpărare, a ajuns să fie aplicat de registratorii de la Cadastru la trei zile de la emiterea hotărârii judecătoreşti.