Dronele au devenit un instrument de lucru în activitatea jurnaliștilor, însă un proiect de lege ar putea pune piedici în utilizarea acestora. Guvernul a venit cu o inițiativă de adoptare a Codului Aerian al Republicii Moldova, prin care se reglementează și operarea dronelor.
Avocatul Andrei Bivol de la Biroul Asociat de Avocați „Hanganu, Tănase & Partenerii” a realizat o analiză pentru media-azi.md a proiectului menționat, selectând articolele în care este menționată drona. Din analiza acestuia se observă că proiectul de lege dă posibilitatea unei interpretări și necesită și alte acte care să-l susțină.
Astfel, la operarea dronelor nu se înțelege în ce categorie vor fi incluse zborurile coordonate de jurnaliști. Bivol spune că în mod normal acestea ar trebui catalogate drept zboruri în interes propriu sau particular, nicidecum comerciale. Totuși, avocatul spune că în cazul în care activitatea are un caracter sistematic, materialele jurnalistice captate cu AFP-uri ating o audienţă ce poate fi valorificată financiar de către instituţia media (e.g. prin plasarea publicităţii, transmiterea materialului contra-plată) și astfel, ar putea apărea suficiente premise ca legea să fie interpretată şi în sensul calificării operaţiunii date drept comercială (operaţiuni comerciale specializate). Acest risc poate fi amplificat în situaţia în care instituţia mass-media care deţine şi operează AFP-ul este constituită sub forma unei societăţi comerciale. Or, aceste persoane juridice prin esenţa lor au un scop lucrativ de obţinere a unor profituri.
Neclarități sunt și la autorizarea operațiunilor necomerciale, documentul neavând un cadru bine stabilit. Astfel, nu se știe dacă va fi necesară o declarație în acest sens pentru fiecare zbor (operaţiune) sau pentru o anumită perioadă. Totodată, nu este clar dacă declaraţia va fi suficientă pentru operarea zborului sau va fi, totuși, necesară o permisiune prealabilă.
Dar, deoarece proiectul dat va viza activitatea jurnaliștilor, am întrebat opinia unor colegi de breaslă vizavi de acest proiect de lege.
Alina Radu, directoarea săptămânalului de investigații „Ziarul de Gardă”: 
„Primul și cel mai important lucru de care trebuie să se ocupe autoritățile sub formă de proiecte de legi, inițiative, acțiuni, decizii etc este combaterea corupției. Altfel, observăm că în ultimul timp, Guvernul și Parlamentul elaborează mai multe inițiative care să reglementeze accesul la informație, libertatea de expresie, sub forma unor inițiative de reglementare a Internetului, a secretului de stat, a datelor cu caracter privat etc. Acum și dronele ar deranja. Dar toate aceste proiecte de lege afectează grav libertățile jurnalistice, distrag atenția reporterilor de la munca lor de bază, care este informarea corectă a publicului prin orice mijloace, inclusiv aparate video, inclusiv fixate pe stickere sau care planează. Deranjează maniera autorităților de a se preocupa în ultimul timp, cu hurta, de urgență, de reglementarea dronelor, de legea Big Brother, de secretul de stat, de secretul personal, pe când Legea cu privire la Accesul la Informație stă în sertarele parlamentarilor de ani de zile și nu se face niciun efort pentru a ușura munca jurnaliștilor de investigație și a jurnaliștilor neafiliați politic”.
Cristian Jardan, directorul Unimedia: „Un proiect interesant și care, din punctul meu de vedere, era aproape sigur că urma să apară. Întrebarea este de ce acum? În orice caz, cel mai probabil dronele trebuie reglementate cumva, indiferent de scopul pentru care sunt folosite. Pentru jurnaliști, ele sunt necesare. În primul rând pentru a developa averile unor demnitari, judecători, procurori sau a unor oameni implicați în politică, după cum am văzut casa lui Constantin Botnari sau Eduard Harunjen. Pe de altă parte, ele pot fi folosite în scopuri semicomerciale. Avem atâtea locuri pitorești care merită văzute de la înălțime. La final, tare aș vrea ca aceste modificări la legislație să poarte un caracter de utilitate, să fie consultate în primul rând cu cei care le folosesc și care să aducă doar anumite clarificări, decât piedici. Doar că, având atâtea exemple în trecut, probabil că din nou vom asista la aprobarea unor modificări care vor duce doar la restricții și dificultăți!”.
Victoria Dodon, reporteră a Centrului de Investigații Jurnalistice: „Percep inițiativa autorităților de a reglementa folosirea dronelor drept o dorință de a limita activitatea presei, care, în ultima perioadă, a demonstrat în numeroase cazuri proprietățile de lux ale demnitarilor, pământuri de pe malurile râurilor și lacurilor, care au ajuns în proprietate privată,
construcțiile ilegale din păduri și parcuri. Inclusiv Centrul de Investigații Jurnalistice a scos la iveală astfel de cazuri folosind drona – un instrument util și necesar, care nu neapărat oferă imagini spectaculoase, care prind la public, ci mai ales dovezi vizuale. Bineînțeles că fără folosirea dronelor, unele materiale nu vor avea același impact, iar unii demnitari, cărora nu le este pe plac activitatea presei, ar dormi mai liniștit nopțile. Trebuie să nu uităm că utilizarea dronelor încă nu a fost reglementată la nivelul Uniunii Europene. Subiectul ar trebui abordat cu atenție. Nu o singură dată ne-am convins că buna intenție a demnitarilor noștri se transformă în cel mult legi bine scrise, dar implementate prost. Oricum, noul Cod aerian este la etapa de dezbateri, încă se discută, așa că rămâne să vedem la ce formulă se va ajunge până la final”.
Menționăm că la 22 martie 2017 proiectul noului Cod aerian, ce prevede şi reglementarea activităţii dronelor, a ajuns în Parlament şi a fost avizat de Comisia Juridică.
Iniţiativa proiectului a apărut în 2016, la scurt timp după ce jurnaliştii de investigaţie au arătat publicului proprietăţi ale unor persoane cu funcţii de răspundere în stat, filmate sau fotografiate cu ajutorul dronelor.
