Trebuie să observăm că în RM se jonglează foarte uşor cu cifrele şi în acestă situaţie se jonglează atât de simplu încât e buimăcită toată lumea. Mi se pare că acest recensământ deja nu mai poate fi considerat valabil. Acest recensământ, de fapt, generează mai multe întrebări decât răspunsuri. Sigur, populaţia este plecată mai mult chiar şi decât 106 cum spun unii experţi, având în vedere unele observaţii pe care le facem şi noi în teritoriu, unde vedem zeci, sute, dacă nu mii de case cu anunţuri „de vânzare”. Au plecat nu unul sau doi, dar familii întregi. S-a procedat aşa cum se procedează în Moldova. Au luat datele din bazele administrative”, a declarat secretarul general al Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, Chiril Moţpan.

Unii experţi consideră că datele recensământului demonstrează că numărul alegătorilor este cu mult mai mic decât cel indicat de autorităţi în ultimii trei ani. Mai mult, tardivitatea prezentării rezultatelor recensământului pune la îndoială valabilitatea informaţiilor, ca şi unele proceduri utilizate de recenzori, au declarat invitaţii.

Datele acestea deja nu pot fi considerate exacte. Apariţia loc cu întârziere de 3 ani le face, într-un fel, inutile, pentru că am văzut viteza dispariţiei populaţiei din Moldova - 106 pe zi, respectiv la 365 de zile...”, a menţionat editorialistul şi analistul politic Victor Ciobanu.

În condiţiile în care însuşi realizatorul acestui recensământ a declarat că nu la toată lumea s-a putut ajunge pentru a completa acel recensământ, din start este o problemă, pentru că recensământul presupune intervievarea întregii populaţii. Prin asta şi se deosebeşte un recensământ de un sondaj de opinie. S-au cheltuit mulţi bani din bugetul de stat, persoanele care au acceptat sau au fost complice la o astfel de irosire iraţională a banilor trebuie să răspundă potrivit legii”, a spus Sergiu Litvinenco, membru al Partidului Acţiune şi Solidaritate.

O altă opinie a fost exprimată de expertul economic Visarion Ceşuev. 

În linii mari cifrele care sunt prezentate sunt veridice. Deschideţi statistica.md - populaţia este de 3,5 milioane şi cum să nu crezi? Pentru că oamenii aceştia, cum s-ar spune, nu au niciun interes să schimonosească. Ceea ce dau angajaţii de pe teren aceea şi scriu. Nu există niciun interes aici”, a spus expertul.

Eu înţeleg că domnul Ceşuev este mai sigur de corectitudinea datelor decât însuşi Biroul Naţional de Statistică”, a spus, în replică, membrul PAS Sergiu Litvinenco.

Nu, eu pur şi simplu nu vreau să aruncăm împreună cu apa şi pruncul”, a răspuns Visarion Ceşuev.

În cadrul emisiunii a avut o intervenţie prin telefon deputatul român Constantin Codreanu, care consideră că recensământul a fost falsificat. 

Încălcările au fost extrem de numeroase. Influenţarea respondenţilor, completarea formularelor cu creionul, completarea în numele cuiva. Un lucru foarte important, care ţine de un calcul elementar, ca să realizăm cât de neprofesionişti sunt aceşti domni, inclusiv atunci când vine vorba de falsificare. Dacă însumăm procentele grupurilor etnice din Republica Moldova vom avea 102,2 la sută. Deci până aici s-a ajuns, o eroare elementară care demonstrează din plin că aceste rezultate au fost falsificate. Am asistat la un exerciţiu ratat din punct de vedere sociologic, legal şi din punct de vedere al prezentării datelor”, a declarat Constantin Codreanu.

Un alt subiect abordat - discrepanţa enormă dintre cifrele recensământului şi cele utilizate de Comisia Electorală Centrală pentru organizarea alegerilor. 

Chiar cu cifra asta, dacă o luăm pe bune, de 3 milioane, trebuie să scădem din ea cele 700 de mii care constituie populaţia de până la 18 ani şi ajungem la cifra 2,3 milioane. CEC ne-a raportat din 2014, 2015 şi 2016 la trei scrutine cifra de 3,2 milioane de alegători. Este un nonsens, o aberaţie totală. Numărul alegătorilor nu poate fi mai mare decât numărul total al populaţiei”, a spus Victor Ciobanu.

Iată un motiv real când poţi să iei datele acestui recensământ şi să începi să faci curăţenie generală. Plus-minus 600 de mii de căteţeni pentru ei este o nimica toată, 600 încolo, 600 invers”, a adăugat Chiril Moţpan.

Pentru a oferi o reacţie a fost contactată prin telefon şefa Comisiei Electorale Centrale.

Eu nu pot comenta datele care vin de la BNS, nu sunt sociolog”, a spus Alina Rusu.

Întrebată cum poate numărul alegătorilor să fie mai mare decât numărul populaţiei, preşedinta CEC a declarat: „Haideţi să reieşim din care criterii au fost colectate aceste date privind populaţia RM. Noi operăm cu date privind domiciliul sau reşedinţa cetăţenilor, iar documentarea se face de către CRIS REGISTRU. Eu pot opera doar cu datele privind alegătorii RM, infomaţie pe care o primim conform codului electoral din registrul de stat al populaţiei”.

Dumneavoastră înţelegi diferenţa între număr legal de alegători şi număr real de alegători? Şi atunci când diferenţa asta este de un milion de cetăţeni, atunci problema nu este doar sociologică, dar penală”, a insistat analistul politic Victor Ciobanu.

Noi nu avem un suport juridic care ne-ar permite să preluăm datele urmate recensământului. Trebuie de modificat componenta legală, cum constituim aceste liste electorale ca ele să arate altfel”, a spus Alina Rusu.

Precizăm că potrivit rezultatelor recensământului din mai 2014, care au fost făcute publice săptămâna trecută de Biroul Naţional de Statistică, populaţia Republicii Moldova este estimată la 2,9 milioane de oameni, în scădere cu peste 300 de mii de persoane, comparativ cu numărătoarea din 2004. Unii specialişti în domeniu au calificat situaţia demografică drept una catastrofală.