Preşedintele Igor Dodon a cerut oficial Uniunii Economice Euroasiatice să acorde Republicii Moldova statutul de observator. Un comunicat al preşedinţiei de la Chişinău notează că cererea ar urma să fie discutată la sfârşitul lunii mai, cu ocaziua summitului Uniunii Euroasiatice. Cererea şefului statului a fost însă puţin comentată în presa de la Chişinău. Cum se poate explica această lipsă de interes?
Jurnalistul şi comentatorul Igor Volniţchi crede că cererea preşedintelui Igor Dodon cu siguranţă merita atenţia ziariştilor moldoveni. Doar că anunţul a fost făcut într-o perioadă în care agenda este monopolizată de subiecte geopolitice mai importante decât dorinţa şefului statului ca Republica Moldova să devină observator în cadrul Uniunii Economice Euroasiatice, constată Igor Volniţchi:
„În primul rând e vorba de preconizata modificare a sistemului electoral, în al doilea rând e vorba despre preconizatele proteste pe care le anunţă unele forţe de opoziţie, în al treilea rând e vorba de aceleaşi iniţiative prezidenţiale care vizează minimum două referendumuri ce ar urma să aibă loc până la finele anului curent sau cel puţin să fie declanşate până atunci. Sunt o mulţime de subiecte care prevalează, deşi, ca importanţă, iniţiativa prezidenţială ar fi trebuit în mod logic să suscite atenţia opiniei publice şi în special a presei, măcar din simplul motiv că, întâmplător sau nu, această iniţiativă prezidenţială a venit în preajma unei noi reuniuni a Consiliului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană şi se cerea măcar un fel de contra-balanţă. Noi aici putem bănui că e vorba şi de o altă posibilă explicaţie: faptul că Dl Dodon, după cum singur a anunţat, se afla în preajma primului său raport de activitate, un raport care va viza primele o sută de zile de mandat. Atât presa cât şi opinia publică priveşte cu suspiciune tot felul de iniţiative considerând că ele au doar scopul de a completa acel preconizat raport al preşedintelui, şi aceasta e o posibilă explicaţie.”
În schimb, vizita premierului Pavel Filip în ţara vecină şi întâlnirea cu omologul său român Sorin Grindeanu a fost pe larg oglindită în presa naţională. Mai ales că premierul moldovean a comparat cele două ţări cu „două inimi gemene care bat la unison”. Şedinţele de guvern comune între ţările vecine este un lucru obişnuit, constată jurnalistul Nicolae Negru de la „Ziarul Naţional”. Dincolo de declaraţiile sentimentale, însă, aceste întâlniri ar trebui să ofere şi rezultate palpabile, crede ziaristul:
„Trebuie să acţioneze, inclusiv în domeniul interconectării în domeniul reţelelor energetice, în domeniul conductelor de gaze naturale, de exemplu, chiar şi în ce priveşte calea ferată noi rămânem pe şinele de stil rusesc, care nu sunt compatibile cu şinele din Uniunea Europeană şi din România în special. Lucrurile acestea trebuie făcute mai repede. La noi se vorbeşte foarte mult folosind tot felul de metafore sentimentale atunci când vine vorba să ne întâlnim lucruri practice. Atunci când ne întoarcem la Chişinău, mai uităm din ceea ce am vorbit. Asta trebuie: să ne ţinem de cuvânt şi să facem reformele pe care promitem că le facem.”
