Oamenii de ştiinţă au decis atunci să-i împartă în două grupe majore: Saurischia şi Ornithischia, o clasificare care durează de peste 100 de ani. Această împărţire a fost propusă pentru prima dată în 1888 de paleontologul britanic Harry Seeley, bazându-se pe forma bazinului lor pentru a stabili apartenenţa la o familie sau la cealaltă, potrivit Reuters.

Saurischienii au ''bazin de reptilă'', cu un pubis îndreptat în jos şi înainte. Printre aceştia se numără teropodele (între care dinozaurii carnivori bipezi şi faimosul T. Rex) şi sauropodele (care numără în rândurile lor patrupedele ierbivore cu gâtul lung). Ceilalţi, ornitischienii, au ''bazin de pasăre'' (dar fără a avea o relaţie de rudenie cu acestea), cu pubisul de asemenea îndreptat în jos, dar mai degrabă spre spate.

Dar cercetători de la Universitatea din Cambridge şi de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra tocmai au răsturnat acest frumos copac evolutiv, potrivit acestui studiu al revistei britanice.

''Am demolat vechea reprezentare a relaţiilor de rudenie dintre dinozauri, examinând un eşantion foarte mare de dinozauri foarte vechi'', a declarat pentru AFP Matthew Baron de la Universitatea Cambridge, coautor al studiului.

De exemplu, conform observaţiilor făcute, teropodele ar face parte din aceeaşi familie ca şi dinozaurii ''cu bazin de pasăre''. O nouă familie pe care cercetătorii o numesc Ornithoscelida. Astfel, o formă de bazin diferită nu ar mai fi un element inacceptabil pentru a forma o familie.

Studiul sugerează, de asemenea, că dinozaurii ar fi apărut acum aproximativ 247 milioane ani — cu aproximativ 10 milioane de ani mai devreme decât s-a crezut.

''Această descoperire a fost un şoc, pentru că este contrară faţă de tot ce am învăţat'', recunoaşte Matthew Baron.

Pentru aceşti cercetători, strămoşii păsărilor moderne, teropodele şi dinozaurii cu ''bazin de pasăre'' ar face parte din aceeaşi familie.