Vladimir Putin nu a participat la manifestările dedicate „unirii” Crimeei la Rusia, organizate pe celebrele Dealuri Vorobievi, situate în partea de sud-vest a Moscovei.
Dar la Moscova și Novosibirsk, Murmansk și Vladivostok, rușii au dansat și au băut. La trei ani după anexarea Crimeei, 78 la sută dintre cetățenii „federației” cred că acest act a adus Rusiei mai multe beneficii decât pagube, potrivit unui studiu realizat de VTsIOM.
Încrederea în autorități nu a fost încă niciodată atât de mare. 89 la sută cred că alipirea Crimeei a fost benefică în primul rând pentru Crimeea. Doar 13 la sută dintre rusi recunosc că prin acțiunile sale Rusia a încălcat dreptul internațional și a făcut mai mult rău decât bine.
În același timp, și anexarea și șocurile economice externe ulterioare (în special sancțiunile occidentale) au cauzat prejudicii semnificative economiei rusești. Ele nu au fost principalul motiv al recesiunii de doi ani, dar, în orice caz, au accelerat declinul, care a avut loc din cauza crizei economice structurale și a scăderii prețului petrolului de la jumătatea anului 2014.
Chiar și secretarul de presă al lui Putin, Dmitri Peskov, a recunoscut recent că anexarea Crimeei a afectat economia Rusiei. „Acestea sunt acele dificultăți, acel preț, pe care într-adevăr trebuie să-l plătim cu toții”, a declarat el ziarului „RBC”.
Timp de trei ani, de la bugetul rus au fost transferați Crimeei aproximativ opt miliarde de euro. Este de 1,5 ori mai mult decât produsul intern brut al peninsulei în 2015. În plus, bugetul Crimeei este în proporție de 65 la sută format din subvenții de la Moscova, care se ridică anual la aproximativ un miliard de euro.
Dar, Crimeea nu este doar o manevră geopolitică care a costat scump Rusia. Pe lângă sancțiunile occidentale mai rămân în vigoare și contra-sancțiunile – embargoul rusesc asupra produselor agricole din Occident. Fiecare rus pierde anual 4.400 de ruble numai din cauza embargoului, așa cum se arată în recenta analiza a Academiei Ruse de Economie Națională. Acest lucru se datorează faptului că interdicția de import a produselor alimentare crește în mod substanțial prețul alimentelor de pe piața internă.