Apa potabilă din Republica Moldova este factorul ce cauzează apariția mai multor boli

apa robinet

În contextul marcării Zilei Mondiale a Apei cu genericul „Apele reziduale”, Centrul de Sănătate Publică municipiul Chişinău a organizat în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” activităţi de informare, comunicare şi sensibilizare a populaţiei privind importanţa apei pentru sănătatea organismului uman.

Medicul-şef sanitar de stat, Luminiţa Suveică, a oferit mai multe interviuri la teme extrem de actuale referitor la impactul factorilor de mediu asupra calităţii apei, identificarea surselor de poluare a apei şi abordarea măsurilor pentru suprimarea acestui fenomen, dar şi despre activitatea nemijlocită a instituţiei în procesul de promovare a unui mod sănătos de viaţă, prin activitate fizică, regim alimentar adecvat şi hidratare suficientă a organismului.

De menţionat că datele publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată că, în ţările Uniunii Europene (UE), apa potabilă este factorul care cauzează până la 6% din maladii, iar în Republica Moldova apa folosită în scopuri potabile este un factor care determină până la 10-15% din cazurile de boli diareice acute ( BDA), hepatită virală A (HVA) şi boli somatice.

În municipiul Chişinău, conform datelor prezentate de către Administraţia Publică Locală (APL), oferta de apă per persoană este de 300 litri în 24 h. Aprovizionarea centralizată cu apă potabilă a populaţiei municipiului Chişinău se efectuează dintr-o sursă de suprafaţă – râul Nistru, precum şi din 101 surse subterane, toate întrunite în 89 de apeducte. Majoritatea populaţiei din or. Chişinău şi suburbiile Sângera, Durleşti, Vatra, Stăuceni, Grătieşti, Tohatin, Budeşti, Coloniţa, Bubuieci este asigurată cu apă potabilă din apeductul urban Chişinău. Din numărul total al populaţiei din spaţiul urban au acces durabil la surse sigure de apă potabilă 93,4%, pe când cea din spaţiul rural – doar 30,3%.

În rezultatul evaluării stării sanitare şi a investigaţiilor de laborator a calităţii apei, s-a stabilit că ponderea probelor de apă din reţelele de apeducte per total (apeducte comunale urbane, rurale, apeducte departamentale şi ale instituţiilor pentru copii), care nu corespund normelor igienice după indicatorii sanitaro-chimici, în a.2016 a constituit 16,6%, în comparaţie cu 17,6% în a.2013 şi 16,1% în a.2014, 17,3% în a.2015, iar după indicatorii microbiologici a constituit 13,6%, în comparaţie cu 7,8% în a.2013, 10,9% în a.2014, 6,7% în a.2015, fapt care denotă o stabilizarere a calităţii apei cu tendinţă de îmbunătăţire după indicatorii sanitaro-chimici şi înrăutăţire după indicatorii microbiologici.

Se observă tendinţa de stabilizare a probelor de apă nestandarte după indicatorii sanitaro-chimici din apeductele comunale urbane din surse de suprafaţă, cu o diminuare de la 49,00% (a.2013), 23,00% (a. 2014) până la 17,00% (a.2015) – din apeductele comunale urbane din surse subterane, o creştere de la 38,00% (a.2013) până la 64,00% (a.2015) – din apeductele comunale rurale.

Astfel, este evident că aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă centralizată, comparativ cu cea din fântâni şi izvoare, este cu mult mai calitativă şi mai garantată.

Istoric. Conferința Națiunilor Unite asupra mediului înconjurător de la Rio de Janeiro a adoptat la 22 decembrie 1992 hotărârea prin care ziua de 22 martie devenea Ziua Mondială a Apei. De Ziua Mondiala a Apei, oamenii de pretutindeni aduc în centrul atenției probleme actuale, sub diferite aspecte, manifestând unire și forță în realizarea schimbărilor necesare.

Share: Share on Facebook Share on Twitter Share on Telgram
Comentarii
  • Știri pentru tine
  • Lifestyle din stânga nistrului

  • Portalul CIVIC.MD: Activitati ONG, anunturi, granturi, job-uri, voluntariat, evenimente