Clivajul între statele est şi vest-europene pare să se extindă, în contextul propunerilor pentru o Uniune Europeană cu grade diferite de integrare, scrie Wall Street Journal, notând că România se opune ideii unei Europe cu mai multe viteze, dar Germania a dat asigurări că nu vor apărea diferenţieri.
„Clivajul între statele vestice, mai avansate, ale Uniunii Europene, şi cele din est, mai puţin bogate, s-a accentuat vineri, în contextul disputelor liderilor privind viitorul Blocului comunitar după Brexit”, comentează The Wall Street Journal, potrivit Mediafax.
Ultima zi a summitului UE de la Bruxelles urma să se concentreze pe pregătirea reuniunii de celebrare a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, prin care s-a fondat Blocul comunitar. În schimb, summitul a ajuns să fie marcat de discuţiile pe ideea dacă dacă Uniunea Europeană ar trebui să continue actualul parcurs de aprofundare a integrării politice şi economice ori să modereze ambiţiile. „Mai precis, disputa se referă la propunerile de a le permite unora dintre cele 27 de state membre UE să decidă cât de mult şi în ce ritm vor să abordeze integrarea”, subliniază The Wall Street Journal într-un articol intitulat „Clivajul Est-Vest se accentuează la nivelul Europei în perspectiva Brexit”.
Liderii ţărilor mai puţin avansate economic din Europa Centrală şi de Est cred că propunerile privind configurarea unei aşa-numite Uniuni Europene cu mai multe viteze i-ar lăsa în urmă, mai ales după ce Marea Britanie va părăsi Blocul comunitar şi bugetul se va restrânge.
Abandonarea ideii conform căreia noile state europene trebuie să ajungă la acelaşi nivel de integrare şi prosperitate ar avea consecinţe profunde, a semnalat preşedintele României, Klaus Iohannis după summit, potrivit WSJ.
Însă cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a dat asigurări că permiterea unei integrări economice şi politice în diferite grade nu ar crea „cetăţeni de prim rang sau de rang secund. Diversitatea la nivelul Uniunii Europene este un lucru prevăzut în tratate şi este un fapt de viaţă”, a argumentat liderul Germaniei.
Iniţiatori ai propunerii unei Europe cu viteze diferite, precum Xavier Bettel, premierul Luxemburgului, susţin că unul dintre scopuri este reducerea puterii unui număr mic de state membre de a bloca în procesul de vot măsuri preferate de majoritatea care vrea un viitor al Uniunii Europene. „Eu prefer două viteze decât nicio viteză. Pentru moment, avem o Europă blocată”, a subliniat Bettel.
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a exprimat surprindere că unii lideri consideră că o Europă cu mai multe viteze „ar introduce vreo linie de divizare, un nou tip de Cortină de Fier între Est şi Vest”. „Nu aceasta este intenţia. Aşa-numita Eropă cu mai multe viteze înseamnă că cei care vor mai mult pot face mai mult”, a explicat şeful Comisiei Europene.
Polonia s-a opus vehement unei Europe cu mai multe viteze, dar fostul premier polonez Donald Tusk – reales în funcţia de preşedinte a Consiliului European în pofida obiecţiilor Varşoviei – a adoptat un ton conciliant: „Unii se aşteaptă la schimbări sistemice care să slăbească legăturile la nivelul UE. Alţii privesc în direcţia opusă, spre aprofundarea integrării. Eu aş îndemna pe toată lumea să facă eforturi pentru unitate politică”.
Comisia Europeană a prezentat recent un plan de reformare a Uniunii Europene, preşedintele Jean-Claude Juncker propunând cinci posibile direcţii ale Blocului comunitar, axate pe o cooperare a ţărilor în grade diferite, eventual prin concentrarea pe piaţa unică, pe apărare şi securitate. În cursul unui discurs rostit în Parlamentul European, Jean-Claude Juncker a prezentat „Carta Albă privind Viitorul Europei”, notând principalele realizări ale Uniunii Europene: „pacea timp de şapte decenii şi o Uniune Europeană extinsă, cu 500 de milioane de cetăţeni care trăiesc în libertate într-un spaţiu care este una dintre cele mai prospere economii din lume”. „Carta Albă” abordează şi provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, prezentând cinci scenarii ale modului în care UE poate evolua până în anul 2025 în funcţie de intenţiile statelor membre. „Carta Albă” reprezintă contribuţia Comisiei Europene la summitul programat pe 25 martie la Roma pentru marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului constitutiv al UE.
Surse diplomatice au avertizat recent că planul lui Jean-Claude Juncker de construire a unei Uniuni Europene cu grade diferite de integrare are rolul consolidării unităţii, creând şi modalităţi „alternative” de cooperare, fiind un semnal privind nemulţumirea faţă de ţări estice.
Planul constă în prezentarea a cinci scenarii de lucru care „nu sunt exhaustive şi nici nu se exclud unul pe altul”, anunţă Comisia Europeană într-un comunicat postat pe site-ul propriu.
Scenariul 1: Continuarea actualei direcţii – Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul trasat de Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker şi al Declaraţiei de la Bratislava.
Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieţei unice – Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piaţa unică, dat fiind că statele membre nu reuşesc să ajungă la poziţii comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcţii politice de cooperare.
Scenariul 3: Cei care vor mai mult contribuie mai mult – UE27 continuă ca în prezent, dar, în plus, le permite statelor membre să aibă acţiuni suplimentare în anumite zone de cooperare, precum apărarea, securitatea internă şi dezvoltarea socială. În funcţie de intenţie, una ori mai multe alianţe se pot configura în zone diferite zone politice.
Scenariul 4: Mai puţin, dar mai eficient – UE27 se concentrează pe rezultate mai bune şi mai rapide în domenii politice specifice, reducând eforturile unde există percepţia că activităţile nu au valoarea scontată. Atenţia şi resursele limitate se concentrează pe anumite zone politice.
Scenariul 5: Mult mai mult împreună – Statele membre decid să aloce structurilor comune mai multe atribuţii, resurse şi putere decizională. Deciziile se iau mai rapid la nivel european şi sunt implementate mai rapid.