În curând se vor face văzute două coloane de mujici posomorâţi în drum spre obţinerea amnistierii. Spre secţia de poliţie a unei periferii a capitalei se vor scurge două rânduri formate din foşti ilegalişti. Îşi vor anunţa prezenţa, vor spune ce şi cum au făcut şi, în loc de infractori/lucrători la negru, vor deveni oameni cu acte în regulă. Se ştie că orice problemă are două faţete: cauză şi efect.

Care este cauza acestei decizii spontane, „un bine” făcut celor mai mari surse de gastarbeiteri? Probabil, problema e că, de la o vreme, nu ne mai ajung nici aceşti gastarbeiteri. Chiar şi cu ochiul liber se vede că sunt mai puţini în Moscova mea, dar şi în alte mari oraşe, după cum se vorbeşte, de asemenea. Au plecat în ţări mai bogate. Dar dacă ne mai complicăm cu asemenea fleacuri ca ilegalitatea, nu va mai avea cine să tăbărcească saci şi să curăţe zăpada. Localnicii nu s-au înghesuit nici înainte şi nici acum nu se prea înghesuie la munci grele.

O altă cauză ar fi probabil dorinţa de a lega mai strâns de sine aceste ţări sărace. Pentru că fug de noi toţi prietenii şi aliaţii. În curând Rusia va fi ca Terra, în a cărei orbită se roteşte un singur satelit, Luna. Şi noi vom rămâne doar cu Abhazia, Osetia şi Donbass. În asemenea companie, nu poţi pretinde la mare lucru, aşa că Moldova şi Tadjikistanul vor fi cogeamite aliaţi. Îi vom primi pe ăştia toţi şi vom trăi ca odinioară.

Şi aici e timpul să vorbim despre consecinţe. Ce se va schimba? Nimic fundamental. De ce au fost scoşi ăştia în afara legii? Pentru că aşa le-a convenit patronilor lor. Săracilor oameni nu le arde de capricii, cum li s-a spus, aşa au făcut. Trăieşte în subsoluri, fără certificate şi acte, primeşte-ţi copeicile şi nu fă gât! Mâine vor fi legalizaţi, însă poimâine aceste sute de mii se vor transforma în semirobi şi vor trece treptat în afara legii. Şi, în plus, vor apărea şi alţii.

Gândiţi-vă la proporţii. 250.000 de moldoveni se află acum neoficial în Rusia. Dar de fapt câţi sunt? Desigur că mai mulţi. Şi e foarte posibil ca majoritatea să aibă acelaşi statut. Dacă nu se schimbă condiţiile de lucru pentru ăştia, de ce ar trebui să li se schimbe statutul? De ce trebuie să se schimbe mediul din jurul acestor oameni? Iar climatul din jurul lor este alarmant. Pentru că aici sunt şi suficiente elemente criminale şi mediu duşmănos şi tot ce vrei.

Tare ne mai place să povestim la televizor ce crime fac migranţii în Europa, în acelaşi tip însă amnistiem sute de mii de ilegali. Şi ce va spune televizorul despre asta? Nu va spune nimic. Sau, cel puţin, nu va spune nimic adevărat.

Eho Moskvî

*Emomali Rahmon este preşedintele Tadjikistanului din 1994, poartă titlul „Peşvoi millat” (Liderul naţiunii).