O serie de noi experimente de laborator arată însă că, în condiţii de presiune uriaşă, de ordinul presiunii din interiorul giganticelor planete gazoase, heliul poate forma compuşi stabili cu sodiul.

"Încă o presupunere cu care ne-am obişnuit, şi anume că heliul nu formează compuşi stabili, s-a prăbuşit", a comentat Artem Oganov, unul dintre autorii acestui studiu, director al Center for Materials by Design din cadrul Stony Brook University, New York.

O serie de studii anterioare sugerau că "legile chimiei clasice nu mai sunt valabile la presiuni mari", conform lui Oganov. Pornind de aici, coordonatorul acestui studiu, Xiao Dong de la Universitatea Nankai din Tianjin, China şi colegii săi au dorit să afle dacă este posibil "să invalideze încă o astfel de lege şi să descopere compuşi stabili ai celui mai puţin reactiv element cunoscut: heliul", a adăugat Oganov pentru Space.com.

Echipa internaţională de oameni de ştiinţă a căutat compuşi stabili ai heliului în cadrul unor simulări derulate pe două supercomputere, dintre care unul este Tianhe II din Guangzhou, China, aflat în prezent pe locul doi în clasamentul puterii de calcul.

Rezultatele obţinute au preconizat existenţa a doi compuşi stabili ai heliului, dintre care unul este Na2He (un atom de heliu şi doi de sodiu) iar celălalt compus este Na2HeO (un atom de heliu, doi de sodiu şi unul de oxigen).

În experimentele ce au urmat, cercetătorii au reuşit să sintetizeze Na2He strivind elementele componente într-o menghină cu capetele din diamant, la presiuni de aproximativ 1,1 milioane de ori mai mari decât presiunea atmosferică terestră de la nivelul mării. Calculele făcute de cercetători indică faptul că acest compus poate rămâne stabil până la o presiune de cel puţin 10 milioane de ori mai mare decât cea de la nivelul mării.

"Aceste experimente semnalează triumful spectaculos al teoriei. Existenţa acestui compus chimic foarte surprinzător a fost mai întâi prezisă teoretic şi apoi demonstrată experimental", conform lui Oganov.