Este ceea ce prevede o rezoluţie adoptată joi (cu 396 voturi pentru, 123 împotrivă şi 85 de abţineri) prin care se cere Uniunii Europene o legislaţie adaptată la un viitor când inteligenţa artificială va avea un rol primordial şi care invită Comisia Europeană (CE) să pregătească o propunere care să acorde o atenţie specială aspectelor etice ale roboticii.

În prezent UE dispune de câteva norme orientate spre standardizarea firmelor industriale care folosesc robotică dar nu există legi care să reglementeze interacţiunea socială între oameni şi roboţi.

Eurodeputaţii nu vor să pună obstacole în calea unei tehnologii cu un amplu potenţial, dar cer ca dezvoltarea sa vertiginoasă să se facă într-un cadru normativ care să se preocupe de "securitatea, intimitatea, integritatea, demnitatea, autonomia şi proprietatea datelor", se arată în acest text care nu are caracter coercitiv.

Dincolo de maşinile fără şofer, pentru care se propune o asigurare obligatorie şi un fond suplimentar pentru a garanta compensarea victimelor posibilelor accidente, se aşteaptă ca impactul inteligenţei artificiale să se remarce în dispozitive precum drone, roboţi industriali, pentru îngrijirea persoanelor, pentru ferme sau ca jucării.

Rezoluţia de 22 de pagini — care menţionează o singură dată cuvântul 'militar', pentru a-l include în uzul acceptat al roboticii — sugerează crearea unei agenţii europene a roboticii care să ofere consiliere tehnică şi etică autorităţilor şi elaborarea unui "Cod de conduită" paralel legislaţiei.

Eurodeputaţii preconizează şi crearea "unui statut juridic specific" pentru "persoane electronice" cu "drepturi şi obligaţii" care să se aplice cel puţin roboţilor cei mai sofisticaţi.