Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) Viitorul a prezentat un studiu comparativ despre amnistia fiscală din 2007 și cea propusă la sfârşitul lui 2016 cu o denumire mai sofisticată - „liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală”. Ambele se asemănă foarte mult şi au la bază acelaşi scop – legalizarea banilor iliciţi, este concluzia experţilor. Proiectul amnistiei fiscale a fost criticat anterior de mai multe ONG-uri, precum şi de FMI şi de Banca Mondială. Alla Ceapai s-a interesat dacă în contextul acestor critici interne şi externe Parlamentul va renunţa sau nu să voteze amnistia fiscală în lectură finală.
Pronosticul experților de la IDIS Viitorul este că guvernarea va amâna votarea amnistiei fiscale însă nu va renunța definitiv la ea, ci va aştepta o perioadă „mai favorabilă” pentru a o promova. Expertul Ion Tăbîrţă nu exclude că, între timp, unele prevederi ale proiectului amnistiei vor fi reambalate subtil în alte iniţiative legislative, pentru că, spune el, mizele par a fi foarte mari.
Nu este limpede deocamdată dacă Parlamentul va reveni sau nu la proiectul amnistiei în sesiunea de primăvară care aşteaptă să se înceapă. Cert este că acest proiect nu se regăseşte printre priorităţile asumate de parlament şi guvern la o şedinţă comună ce a avut loc la începutul lunii. În discursurile de după şedinţă nici premierul Pavel Filip, nici spicherul Andrian Candu nu au făcut vreo referinţă la acest proiect. Iată ce ne-a declarat atunci unul din autorii proiectului, deputatul liberal Roman Boţan:
„Proiectul va fi supus consultărilor cu partenerii. Această lege nu constituie o prioritate şi în cazul în care reacţiile vor fi contradictorii legea nu va fi adoptată. Mai mult ca atât suntem şi în aşteptarea poziţiei CNA.”
Centrul Naţional Anticorupţie şi-a prezentat, între timp, avizul negativ la acest proiect. CNA remarcă întâi de toate că proiectul amnistiei a fost votat în prima lectură cu încălcări grave de procedură, inclusiv în lipsa avizului din partea guvernului. Proiectul „contravine politicilor anticorupţie, fiscale şi financiar-bancare ale ţării” constată CNA- în avizul instituţiei se mai spune că este foarte greu de estimat „scopul real” al proiectului amnistiei şi sunt anticipate mai multe consecinţe negative, între care, „legalizarea capitalului obţinut prin infracţiune”, „periclitarea încasărilor la buget” şi „apariţia unor scheme de preluare frauduloasă a activelor persoanelor străine”.
Până acum proiectul amnistiei fiscale a fost criticat cu extrem de multă energie de către UE, Banca Mondială, FMI, precum şi de mai multe ong-uri locale. Experţii de la IDIS Viitorul au spus că împărtășesc temerile şi argumentele exprimate de criticii amnistiei privind consecinţele negative pe care le poate avea aceasta. Din nou Ion Tăbîrţă:
„Ar putea duce la legalizarea miliardului în condiţiile în care investigaţiile, inclusiv cea a companiei Kroll nu au fost încheiate. O a doua concluzie ar fi că se încearcă legalizarea averilor. Poate se pregăteşte privatizarea unor întreprinderi de stat şi se doreşte ca ele să fie curaţate de datorii. O a treia concluzie ţine de zona gri. Republica Moldova va fi în continuare o zonă gri de spălare de bani, precum celebru laundromat.”
Fostul ministru al finanţelor, Veaceslav Negruţă, prezent la lansarea studiului experţilor de la Institutul Viitorul, a menţionat că proiectul amnistiei fiscale ar putea fi principalul subiect abordat de misiunea de evaluare a FMI care va sosi, marţi, la Chişinău pentru a face prima evaluare a programului pentru Republica Moldova aprobat la 7 noiembrie 2016. Reprezentanţa FMI de la Chişinău a sugerat într-o reacţie anterioară că votarea amnistiei ar putea provoca pierderea suportului financiar extern pentru guvernarea de la Chişinău, şi că prin ea se „periclitează” măsurile de combatere a corupției luate până acum.
