Comentatorul „României libere” Silviu Sergiu constată că în spațiul public românesc s-a lansat o ipoteză „perfidă”: „protestatarii fac inconştient jocurile Rusiei, care ar profita din plin de destabilizarea situaţiei politico-sociale din România”. Cu varianta „hard”: „România este în pericol iminent de dezmembrare. Ungurii ne vor lua Ardealul, Moldova va fi alipită Basarabiei, prin decizia discreţionară a Moscovei, iar România va rămâne doar cu Muntenia”.
Silviu Sergiu crede că, dimpotrivă, protestele din România aduc mai degrabă prejudicii Rusiei. ”Cel mai mare (...) este faptul că protestatarii resping nu doar corupţia, ci şi populismul autoritar, antieuropenismul, euro-scepticismul. Într-un cuvânt, iliberalismul ce a făcut furori în Ungaria şi Cehia şi i-a permis lui Putin să-şi extindă influenţa asupra lor”. Acesta ar fi și motivul pentru care ce se întâmplă în stradă în România e atât de lăudat în presa internațională.
„Fierbe scena publică de teoria conspiraţiei. Totul e instigare, incitare, manipulare, manevră ocultă a multinaţionalelor, a lui Soros, a Bruxelles-ului, a lui Putin, a alianţei mondiale împotriva ţărişoarei”, scrie și Andrei Pleșu în „Adevărul” și amintește cea mai gogonată dintre suspiciuni: Piața Victoriei iluminată acum câteva zile de peste 100.000 de telefoane mobile n-ar fi decât o încercare a protestatarilor de a comunica cu extratereștrii.
Pleșu notează însă pe un ton ironic, deși mult mai grav, că „teoria generală a conspiraţiei pune pe piaţă şi un subtil paradox: ea se asociază cu un fierbinte patriotism. Suntem, de secole, victime ale unor venetici lacomi, care vor să ne ia teritoriul, averea, demnitatea, credinţa, tradiţiile”.
Interpretări de tot felul nu vin doar din tabăra susținătorilor Partidului Social Democrat. Vasile Ernu (blogurile „Adevărul”) spune că România a ales „calea uzbecă” de luptă împotriva corupției: „În loc să se caute cauzele fenomenului şi să se găsească soluţii, (în Uzbekistan) anticorupţia a fost transformată într-o luptă politică care ducea între patru mari instituţii: Partidul, KGB, Internele şi Procuratura”. Rezultatul: de instituţiile statului s-a ales praful. Cel mai puţin au avut de suferit Serviciile (KGB). Aş putea spune că KGB a avut de cîştigat. A existat corupţie? O, da, imensă. Erau vinovaţi acei oameni? O, da. Însă ei au picat nu pentru că erau corupţi, ci pentru că erau parte a unei instituţii, au picat selectiv şi aleatoriu”. După părerea lui Ernu, așa se va termina și în România: „instituţii praf, doar una iese oarecum învingătoare, să vedem care, stat slab, economie devastată, structuri politice discreditate şi slăbite.”
Cristian Pantazi analizează la Hotnews.ro ecoul extern al protestelor din România. Mulți lideri occidentali cam au frisoane față de arestarea unui mare număr de politicieni români corupți. „Indrăzneala DNA și a judecătorilor (români) nu sunt văzute cu ochi buni, mulți politicieni străini (sunt) speriați că DNA s-ar putea cumva multiplica și la ei acasă”. Pantazi crede că e chiar ceea ce și-ar dori și cetățenii din Franța, Italia, Germania, Bulgaria, Ungaria ori Marea Britanie.
