Motivele pentru care Trump și Putin ar trebui să aibă cât mai repede o întrevedere

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, ar trebui să aibă cât mai repede o întrevedere cu omologul său american, Donald Trump, pentru a calma tensiunile între Kremlin și Casa Albă, a apreciat Anatoli Adamișin, fost viceministru de externe al Uniunii Sovietice, în declarații pentru agenția EFE.

„Primul lucru pe care trebuie să-l facă este să se întâlnească. Acum este mai simplu, pentru că nu mai există antagonism ideologic. În plus, Trump este un tip pragmatic. Nu are prejudecăți ideologice. Dacă există voință, vor găsi calea”, a apreciat sâmbătă fostul diplomat sovietic.

Adamișin, în vârstă de 82 de ani și care a fost un apropiat al ultimului lider sovietic Mihail Gorbaciov, crede că tensiunea actuală dintre Moscova și Washington este chiar mai rea decât în timpul Războiului Rece. „În cazul în care (candidata democrată) Hillary Clinton ar fi câștigat alegerile, s-ar fi putut ajunge la confruntare. (Dat fiind că s-a ales între) rău și mai rău, ne-am ales cu Trump”, a apreciat Adamișin.

Fostul diplomat, care a fost viceministru de externe în perioada 1986-1990, crede că Kremlinul trebuie să renunțe la retorica antiimperialistă și, că îi place sau nu, nu va avea de ales și va trebui să facă compromisuri. „Nici noi nu suntem sfinți. Și nouă ne convine să nu ne înțelegem cu americanii pentru a da mereu vina pe ei pentru toate problemele”, recunoaște el.

Adamișin își amintește că, atunci când Gorbaciov a ajuns la putere, prioritatea politicii sale externe a fost să normalizeze relațiile cu SUA, motiv pentru care a făcut de la bun început concesii în ceea ce privește desfășurarea armamentului greu. „Ba chiar am acceptat să discutăm subiectul drepturilor omului în același format precum dezarmarea nucleară și soluționarea conflictelor”, a declarat fostul diplomat sovietic.

Gorbaciov a devenit secretar general al omnipotentului Partid Comunist al URSS în martie 1985 și chiar în luna noiembrie a aceluiași an a avut la Geneva prima sa întrevedere cu președintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, care promisese o abordare dură împotriva „Imperiului Răului”. „Noi nu ne-am apucat să-i amintim că ne numise ‘Imperiul Răului’ și chiar mai rău decât atât. Cine te crezi? Nu. Noi am renunțat la retorica antagonică și am ales să ne concentrăm pe obiective concrete”, își amintește Adamișin.

Fostul diplomat crede că Gorbaciov a fost cel care „a pus capăt neîncrederii” în plan personal și a reușit ulterior să-l convingă pe Reagan că era un lider cu care se putea vorbi despre orice, de la armament la drepturile omului. „Prima întâlnire nu a dat roade, dar nu contează”, insistă el, adăugând că cei doi lideri aveau un obiectiv comun: dezarmarea nucleară.

La mai puțin de un an după acea primă întâlnire — în octombrie 1986—, ambii lideri s-au întâlnit din nou, la Reykjavik, și în 1987 au semnat Tratatul de eliminare a rachetelor nucleare cu rază medie și scurtă de acțiune (INF). „La acea vreme, fiecărei persoane îi corespundeau câteva tone de bombe. Amenințarea pentru planetă era latentă. Drept rezultat, ambele puteri au garantat stabilitatea și înghețarea conflictelor”, insistă Adamișin.

Iar Gorbaciov și Reagan nu s-au limitat la dezarmare, în condițiile în care ambii lideri erau interesați de soluționarea conflictelor din Nicaragua, Angola și Cambodgia. „Când Reagan a ajuns în Piața Roșie (1988), a spus că nu ne mai consideră un ‘Imperiu al Răului”’, își amintește fostul diplomat sovietic.

În ceea ce privește situația actuală, Adamișin este de părere că cheia unei noi ere a relațiilor ruso-americane ar putea fi lupta împotriva terorismului internațional, în speță combaterea unor grupări jihadiste de tipul Statului Islamic sau al Frontului al-Nusra din Siria.

Totodată, fostul diplomat sovietic nu crede că este posibilă o comparație între Trump și Reagan, de vreme ce defunctul președinte republican „avea maniere și principii ferme”, însă este de părere că noul lider de la Casa Albă va fi pragmatic și se va concentra pe chestiuni interne, fără a renunța la hegemonia americană.

În opinia sa, deși mulți experți agită în mod „iresponsabil” spectrul unui război nuclear, tensiunea actuală dintre Rusia și Occident este în bună măsură „artificială”. „Rusia este văzută din nou ca o mare putere. Însă Rusia nu-și propune o confruntare militară cu Statele Unite (…) și nu ar invada niciodată o țară membră a NATO”, susține Adamișin, apreciind totodată drept „o prostie” acuzațiile potrivit cărora Moscova ar fi intervenit în alegerile prezidențiale din SUA.

Totodată, fostul diplomat sovietic consideră că Putin trebuie să-i ceară lui Trump să renunțe la politica de îndiguire promovată de aliați, dat fiind că extinderea NATO este unul dintre principalii factori de tensiune dintre cele două țări. După prăbușirea URSS, în 1991, „am fi putut crea un sistem de securitate, dar nu a fost așa. Am acceptat reunificarea germană și apoi au fost depășite niște linii roșii, cum ar fi intrarea celor trei țări baltice în Alianța Nord-Atlantică în 2004”, amintește Adamișin.

În ceea ce privește anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, Adamișin crede că aceasta este „un subiect închis” și că Putin și Trump vor trebui să găsească o formulă pentru ca Occidentul să accepte că această regiune este acum teritoriu rusesc. În același timp, fostul diplomat exclude posibilitatea ca rușii și americanii să poată forma o alianță pe termen lung, însă consideră că cele două țări pot lupta împreună împotriva amenințărilor la adresa stabilității mondiale. „Sunt un optimist prudent. Orice scânteie poate provoca un conflict”, conchide diplomatul născut la Kiev.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...