14 persoane au depus dosarele la concursul în urma căruia urmează să fie aleși membrii viitoarei Agenții Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, crearea căreia este prevăzută de noua Lege privind achizițiile publice. Printre candidați se numără și ex-directorul Agenției Achiziții Publice, Viorel Moșneaga, care a plecat de la șefia instituţiei în mai 2016, fiind vizat într-o anchetă realizată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Ziarul de Gardă.

Concursul a fost anunțat acum o lună, iar până vineri, 27 ianuarie, membrii Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului urmează să decidă pe cine admit la următoarea etapă a competiției. Potrivit regulamentului, din cei 14 candidați înscriși urmează să fie selectați directorul Agenției și adjunctul său, precum și cinci consilieri. Candidaturile lor vor fi aprobate de plenul Legislativului.

Printre cei care pretind la un fotoliu în Agenție este și Viorel Moșneaga, care a ocupat funcțiile de director adjunct după care cea de șef al Agenției Achiziții Publice în perioada noiembrie 2013 - martie 2016. El a explicat plecarea de la AAP prin „transferul la o altă instituție”. Între 2003-2013, funcționarul a activat tot în domeniul Achizițiilor, la Direcția finanțele economiei naționale, cheltuieli capitale și achiziții publice din cadrul Ministerului Finanțelor. 

Centrul de Investigații Jurnalistice a scris, în ianuarie 2016, un articol care a scos la iveală că Aldos Grup SRL, firmă fondată de sora șefului AAP, a câștigat, doar în ultimii doi ani, licitații publice în valoare de aproape 35 de milioane de lei. Cele mai bănoase tendere adjudecate de această firmă au fost contestate de către concurenți. În majoritatea cazurilor însă reprezentanții Agenției au respins pretențiile agenților economici. În cadrul investigației, Viorel Moșneaga a declarat că nu cunoaște detalii despre firma Aldos Grup care aparținea surorii sale. Acesta a negat că ar fi influențat în vreun fel soluționarea contestațiilor depuse de firmele care nu au câștigat licitații în favoarea Aldos Grup.

În urma publicării investigației, Centrul Național Anticorupție (CNA) s-a autosesizat şi a demarat mai multe verificări în privința lui Viorel Moșneaga. Șeful de la Achiziții a scăpat însă de dosar penal, deoarece ofițerii de urmărire penală nu ar fi reușit să demonstreze că Viorel Moșneaga ar fi influențat în vreun fel semnarea contractelor între firma surorii sale și autoritățile contractante.

Un alt candidat este Iacob Plămădeală, specialist principal al Agenției Achiziții Publice (AAP) din Anenii Noi. Și el a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice. Reporterii au scris despre faptul că firma de construcții la care Plămădeală este cofondator a câștigat licitații „pe bandă rulantă”  în raion. În doar doi ani de zile firma Softconstruct a semnat 16 contracte de achiziții în valoare de peste trei milioane de lei. Autoritățile locale declarau că nu ar fi știut despre legătura dintre funcționar și firmă.  

Agenția de soluționare a contestațiilor în achiziții, creată cu întârziere

Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor urma să fie înființată până la intrarea în vigoare a legii privind achizițiile publice, adică până la 1 mai 2016. Procesul a fost însă tergiversat. Autoritățile motivau necesitatea noii structuri pentru a exclude un conflict instituțional care a existat până în prezent pe segmentul de achiziții publice și pentru a asigura independența ei prin faptul că ar urma să se subordoneze Parlamentului.

În prezent, agenții economici care nu sunt de acord cu deciziile luate de grupurile de lucru, se pot adresa în instanța de judecată pentru a-și soluționa pretențiile. Anterior, experţii Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul" au criticat faptul că noul sistem de soluționare a contestațiilor nu a fost instituit. Aceștia au subliniat existența unui eventual conflict instituțional în cazul în care Agenția s-ar subordona Ministerului Finanțelor.