În ultimii ani a crescut numărul şi complexitatea atacurilor cibernetice împotriva băncilor, infractorii găsesc noi metode, pe lângă obţinerea ilicită a datelor conturilor online ale clienţilor.

Autorităţile globale de reglementare au înăsprit cerinţele de securitate pentru bănci, din cauza atacurilor cibernetice, şi în unele state sistemele de securitate ale creditorilor sunt verificate.

Dar complexitatea atacurilor este în creştere, arată datele SWIFT, sistemul de plăţi bancare internaţionale.

Băncile „nu reuşesc să-şi demonstreze capacitatea de a face faţă creşterii ameninţării din partea celor care obţin acces neautorizat la sistemele şi datele lor cheie”, a avertizat în decembrie Autoritatea Bancară Europeană (EBA).

Următorul pas al autorităţilor europene de reglementare în vederea întăririi securităţii ar putea fi un test de stres desfăşurat la nivelul UE.

Comisia Europeană (CE) evaluează noi iniţiative menite să contracareze atacurilor cibernetice, a declarat un oficial al CE pentru Reuters.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat anul trecut că va înfiinţa o bază de date în care va înregistra atacurile cibernetice cu care se confruntă creditorii din cele 19 state ale zonei euro. Dar schimbul de informaţii pe acest subiect între autorităţile naţionale rămâne restrâns.

Comisia Europeană analizează dacă un test la nivelul UE ar întări securitatea, pe lângă controalele pe care le desfăşoară deja autorităţile naţionale, susţin sursele.

Autoritatea Bancară Europeană, care derulează testele de stres din rândul principalelor bănci din Europa, ar urma să anunţa în această vară detaliile următorului exerciţiu, planificat pentru mijlocul lui 2018.

Un oficial EBA a declarat că securitatea cibernetică este pe agenda instituţiei dar încă nu a fost luată nici o decizie privind posibile teste de stres. Preşedintele EBA, Andrea Enria, a cerut statelor membre ale UE să testeze metodele de apărare ale băncilor împotriva atacurilor cibernetice.

Analiştii susţin că cele mai recente teste de stres derulate în rândul principalelor bănci din Europa nu au reuşit să atenueze temerile investitorilor privind profitabilitatea sectorului bancar şi nu au analizat unele riscuri, cum ar fi efectele ratelor negative ale dobânzilor şi impactul deciziei Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană (Brexit).

Conform testelor de stres din 2016, banca italiană Monte dei Paschi, grupul austriac Raiffeisen, banca spaniolă Banco Popular şi două dintre principalele instituţii financiare irlandeze au obţinut cele mai slabe rezultate.

Un test de stres este o simulare a mai multor scenarii diferite de criză financiară prin care poate fi testată soliditatea instituţiilor bancare. Autoritatea Bancară Europeană, care a supus la teste de stres un număr de 51 de bănci din zona euro, a subliniat că rezultatele acestor teste arată că mai sunt multe de făcut pentru a pune băncile într-o poziţie solidă.

Au fost câteva surprize: rezultatele sub aşteptări înregistrate de principalele instituţii financiare irlandeze şi grupul britanic Barclays, în timp ce băncile germane Deutsche Bank şi Commerzbank s-au descurcat mai bine decât se anticipa.

În 2016 a fost a treia rundă de teste de stres derulate în UE după ce contribuabilii au salvat mai multe bănci după criza financiară din 2007-2009. De data aceasta, pentru prima dată, testele derulate de EBA au inclus şi impactul unor riscuri precum amenzile şi înţelegerile în justiţie asupra capitalului băncilor.

Potrivit calculelor EBA, impactul total al amenzilor şi înţelegerilor asupra capitalului băncilor ar fi de 71 miliarde de euro. Cel mai mare impact ar proveni însă de pe urma pierderilor provocate de pe urma creditelor, pierderi care s-ar ridica la 350 miliarde de euro la toate băncile testate.